Prin creația sa, extrem de vastă, prin viața sa, Dragoș Morărescu (1923–2005) a ajuns în contact cu majoritatea intelectualilor importanți din România postbelică. Insuficiente, deocamdată, există și
Prin creația sa, extrem de vastă, prin viața sa, Dragoș Morărescu (1923–2005) a ajuns în contact cu majoritatea intelectualilor importanți din România postbelică. Insuficiente, deocamdată, există și
Figura singulară a părintelui rus Ioan cel Străin (Ioan Kulîghin) continuă să genereze legendă, presupuneri, povești. Puține sunt, deocamdată, documentele și mărturiile autentice despre acesta și despre cei mai puțin de trei ani de libertate și de adăpost frățesc primit în România. Dar rolul său în metabolismul fenomenului cultural-duhovnicesc Rugul Aprins rămâne prețios și de neînlocuit.
Deși s-a scris cu o anumită recurență despre mișcarea spirituală „Rugul Aprins” de la Mănăstirea Antim, am senzația că nu se vor epuiza temele și din perspectiva vremurilor pe care le traversăm, iar inte
În policromia de specializări ale participanților la întâlnirile Rugului Aprins, un profil distinct îl au economiștii. Trei personalități s-au distins în mod special, economiști de mare rafinament, care
nterbelicul românesc, spațiul în care s-au format seniorii Rugului Aprins, a însemnat o sumă de straturi germinative de ordin social-politic, economic, ideologic, cultural, religios dar și (pseudo)spiritual.
Membrii Rugului Aprins au generat nu numai o mișcare cultural-spirituală unicat în întreaga Ortodoxie, ci – prin câțiva dintre membrii săi emblematici – au cultivat și relații cordiale, civilizate, cu
Geografia duhovnicească a Mănăstirii Antim are mai multe componente, unele descoperite sau îmbogățite de membrii Rugului Aprins prezenți deja acolo în anii ’40 ai secolului trecut. Între acestea, se
Dincolo de definițiile clasice, în perspectiva istoriei și antropologiei religiilor, simbolul este o ambasadă a celor de Sus în lumea noastră, o ambasadă a sacrului în profan. Ce este o ambasadă din
Există câteva personalități ale interbelicului românesc care au influențat masiv cultura, uneori, și politica vremii, nu totdeauna în sens ziditor. Printre acele personalități care au marcat semnificativ
În Biserica Ortodoxă Română anul 2026 a fost proclamat prin decizia Sfântului Sinod Anul omagial al pastorației familiei creștine și Anul comemorativ al sfintelor femei din calendar (mironosițe, mucenițe,
Influența peste veacuri a Sfântului Cuvios Paisie de la Neamț s-a dovedit înfloritoare în cazul fenomenului Rugului Aprins, pornit în anii ’40 la Mănăstirea Antim din București. Ajungem astfel la una dintre
Fruct al generației 1927, Asociația Criterion a fost o sursă de inspirație pentru viitoarea coagulare intelectuală care avea să se petreacă peste mai mult de un deceniu la Mănăstirea Antim din București.
Ceea ce rareori s-a spus în spațiul public, în contextul discuțiilor despre Rugul Aprins, este că nu toate personalitățile care au frecventat întâlnirile de la Mănăstirea Antim ori au fost îndrumate în
Regretabil, încă persistă pe alocuri câteva prejudecăți privitoare la Patriarhul Justinian Marina, între altele, se susține că acesta ar fi fost cel care ar fi dispus desființarea întâlnirilor Rugului Aprins
Una dintre sursele de informare despre fenomenul Rugul Aprins este, neîndoielnic, diaspora românească. În primul rând pentru faptul că o parte dintre membrii principali ai acestei mișcări cultural-duhovnicești
Existențialismul a fost o mișcare filosofică cu adânci rădăcini în istoria filosofiei care a înflorit ca atare în secolele XIX-XX prin câteva mari personalități. Despre influența existențialismului asupra membrilor Rugului Aprins vom vorbi în continuare, cu exemple concrete din scrieri ale părintelui Daniil Sandu Tudor, Alexandru Mironescu și-ale Sfântului Dumitru Stăniloae.
Prin recenta canonizare, Sfântul Cuvios Sofian de la Antim devine implicit și sfânt de secol XX-XXI, reprezentant al artei creștin-ortodoxe românești. Îndeosebi în pictura și muzica bisericească a excelat
În același grup al membrilor marginali ai Rugului Aprins se numără și părintele Mihail Avramescu, figură cu totul pitorească și, uneori, excentrică a interbelicului românesc. Evreu convertit la ortodoxie,
Printr-un straniu concurs de împrejurări scrierile lui Alexandru Mironescu (1903-1973) au început să fie valorizate și cunoscute cu adevărat abia de vreo două decenii. Memoria sa - mărturiile despre această
Părintele Andrei Scrima practicase o formă de monahism itinerant, așa cum am arătat în articolul nostru de acum o săptămână. Este doar unul dintre motivele pentru care receptarea personalității sale a fost
Se împlinesc în aceste zile 25 de ani de la plecarea la Domnul (19 august 2000) a părintelui Andrei Scrima, iar în decembrie 100 de ani de la nașterea sa pământească. Reiau mai jos câteva gânduri despre


