Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Regionale Transilvania Parastas la Rod pentru străbunii înmormântați în alte țări

Parastas la Rod pentru străbunii înmormântați în alte țări

Galerie foto (4) Galerie foto (4) Transilvania
Un articol de: Ștefan Mărculeţ - 21 Septembrie 2016

În Parohia Rod, Protopopiatul Săliște, județul Sibiu, a avut loc duminică, 18 septembrie, un eveniment aparte, prin care au fost cinstiți înaintașii trecuți la Domnul pe alte meleaguri. La biserica din sat s-a oficiat un parastas de obște, iar colacii au fost făcuți de un grup de femei și fete din sat, după o rețetă tradițională.

Comemorarea străbunilor la Rod a avut o semnificație deosebită prin implicarea femeilor din sat și a 10 tinere care au pregătit colacii pentru parastas. Generațiile actuale au învățat prin acest eveniment cum să păstreze vie memoria celor ce odinioară au viețuit aici și, din diferite pricini, au fost nevoiți să plece în alte țări, unde și-au găsit obștescul sfârșit. Prin implicarea prof. univ. dr. Ioan P. Mihu de la Facultatea de Inginerie a Uni­versității „Lucian Blaga” din Sibiu, fiu al satului, și cu sprijinul parohului Virgil Manase și al mai multor săteni, cele zece tinere au pregătit colacii și cele necesare slujbei de pomenire.

„La acest parastas nu am venit pentru a ne plânge morții, ci pentru a-i pomeni și cinsti. De regulă parastasul se face pentru o rudă apropiată. Acest parastas este, însă, de obște, este pentru pomenirea rudelor tuturor rdenilor. Astfel, acest parastas devine pentru noi rodenii, locul și momentul de a face o punte către strămoșii noștri, o ocazie de a ne înțelege mai bine istoria. Prin pomenirea strămoșilor în biserica noastră, noi ne strângem mai tare ca neam, comunitate. Parastasul a fost mai aparte fiindcă i-am pomenim prin glasul părintelui și prin gândul nostru pe rodenii ale căror morminte nu sunt aici în progadia satului, ci sunt împrăștiate în lume”, ne-a spus prof. univ. dr. ing. Ioan P. Mihu.

Rodenii, emigranţi în Rusia şi SUA

După cum s-a subliniat în cadrul evenimentului, istoria Rodului a fost marcată de plecarea oamenilor „în lume”, deoarece satul are o suprafață agricolă mică, cu terenuri în pantă și neproductive. Rodenii au plecat din satul natal în Rusia, în perioada 1890-1914, când au emigrat 250 persoane și s-au repatriat 210 în mai multe etape, între ani 1918 și 1944. Dintre ultimii repatriați, 10 s-au întors înapoi în Rusia.

În Statele Unite ale Americii, în perioada 1900-1925, au emigrat 33 de persoane și s-au repatriat 16. În anul 1926 a avut loc colonizarea prin împroprietărire în comuna Ianova din Banat. Au plecat în prima etapă 115 persoane (30 familii), iar ulterior i-au urmat alți 46 rodeni. De asemenea, 35 de rodeni au pierit pe front: în primul război mondial au murit 18, iar în cel de-al doilea 17, fără a se ști unde le sunt mormintele. De atunci, an de an, mulți alții au plecat, fie datorită oieritului, fie pentru a căuta serviciu prin fabrici, fie pentru a face școală, conform organizatorilor.
Prin parastasul de duminică, sătenii au demonstrat că nu i-au uitat pe străbuni. Truda celor ce au făcut colacii exprimă tocmai acest sentiment de respect deosebit, dar și de apropiere sufletească față de înaintași. „Colacii pe care i-am primit au altă valoare. Sunt frământați și împletiți de mâinile câtorva femei și fete de la noi din sat. Acești colaci nu sunt făcuți de mașini dintr-o fabrică de pâine. Acești colaci s-au născut din atingerea cu dragoste a mâinilor femeilor și fetelor noastre. Sunt făcuți cu dragoste, și fiți siguri că nici o fabrică din lume nu are rețetă pentru dragoste. Le-am văzut pe fete cu câtă bucurie lucrau la făcut colaci”, a spus prof. univ. dr. Ioan P. Mihu, care a adresat mulţumiri comunităţii care s-a implicat în pregătirea acestui eveniment, care ar putea fi repetat an de an, pentru cinstirea înaintaşilor.