„În vremea aceea, fiind întrebat Iisus de farisei când va veni Împărăția lui Dumnezeu, El le-a răspuns și a zis: Împărăția lui Dumnezeu nu va veni în chip văzut.
Profesorul Martin Tamcke a conferenţiat la Sibiu
Studenţii teologi şi cadrele didactice de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Sfântul Andrei Şaguna” din Sibiu au avut posibilitatea să-l asculte din nou pe profesorul german Martin Tamcke de la Universitatea din Göttingen. Profesorul Martin Tamcke a vorbit la Sibiu ieri, 6 aprilie, pe tema situaţiei creştinilor din Siria.
Vizita profesorului german la Sibiu a fost prilejuită şi de lansarea cărţii sale „Creştinii din Tur Abdin”, tradusă în limba română de dr. Dragoş Boicu la Editura „Andreiana” a Arhiepiscopiei Sibiului. Profesorul german a venit la Sibiu în mai multe rânduri pentru a le vorbi studenţilor şi teologilor despre istoria, spiritualitatea şi situaţia actuale ale Bisericii Siriace şi nu numai. La vizita de ieri, profesorul Martin Tamcke a fost însoţit de 10 doctoranzi şi studenţi de la Universitatea din Göttingen, care au ca teme de cercetare diferite aspecte din viaţa bisericească din comunităţile siriace, armene sau din alte ţări ale Orientului. Pentru mai multe zile, tinerii cercetători vor vizita mai multe locuri din România pentru a cunoaşte cât mai bine spiritualitatea ortodoxă românească, trecutul şi prezentul Bisericii străbune şi al neamului românesc.
Conferinţa „Situaţia creştinilor din Siria” a fost susţinută în Aula „Mitropolit Ioan Meţianu” a Facultăţii de Teologie din Sibiu. În debutul evenimentului, decanul facultăţii, pr. prof. univ. dr. Nicolae Chifăr, le-a urat bun-venit oaspeţilor şi i-a mulţumit în mod special profesorului din Göttingen pentru revenirea la Sibiu.
„Profesorul Martin Tamcke este un vechi prieten al facultăţii noastre. Suntem într-un parteneriat cu Universitatea din Göttingen, aşa încât profesori şi studenţi de la facultatea noastră au mers la universitatea germană, iar astăzi domnul profesor a venit cu o echipă dintre doctoranzii şi studenţii domniei sale. Preocupările de bază ale acestui grup sunt legate de creştinătatea răsăriteană, nu neapărat numai cea ortodoxă, ci şi cea veche-orientală din Siria, Armenia, Vestul Turciei etc. Ne bucurăm să ascultăm astăzi prezentarea unor părţi ale cercetării domniei sale în acest domeniu”, a spus părintele Nicolae Chifăr.
Eforturi pentru pace în Siria
Prelegerea profesorului Martin Tamcke a subliniat în prima parte situaţia dramatică a sirienilor, victime ale războiului şi ale distrugerii provocate de conflictele militare din ultima vreme. Implicat în aplanarea conflictelor pe cale diplomatică şi dialog ecumenic, profesorul Tamcke a prezentat pe scurt eforturile de a readuce pacea în Siria şi de a le oferi oamenilor o viaţă normală.
„Trebuie să amintesc în prelegerea mea prieteni şi însoţitori de drum cărora acest război le-a provocat situaţii cumplite. Ei sunt pentru mine într-un fel prezenţi ori de câte ori trebuie să relatez despre această situaţie. Unul dintre aceştia este însoţitorul meu de drum, vreme de mai mulţi ani, Mar Gregorios Yohanna Ibrahim, Mitropolit de Aleppo, care încerca împreună cu mine şi cu alte persoane de a pune bazele unui Institut de dialog interreligios în cadrul Universităţii din Damasc, şi în a cărui casă m-am aflat în numeroase rânduri în calitate de oaspete, odată împreună cu Ministrul Culturii din Saxonia Inferioară (Niedersachsen), ministru pe care l-am însoţit în vizita sa în Siria. Cu Mitropolitul de Aleppo am discutat în cadrul anumitor conferinţe şi l-am ajutat de asemenea în timpul vizitei sale în Germania. El a dorit, la scurt timp după ce a prezentat planul său de pace, să se implice împreună cu colegul său, rum-ortodoxul Boulos Yazigi, în mijlocirea pentru cei răpiţi, fiind, astfel, el însuşi răpit. Timp de trei ani, nu s-a auzit nimic despre cei doi mitropoliţi. Trebuie să fim conştienţi de faptul că aceştia nu mai sunt în viaţă. Sau fratele Paulo, care a dezvoltat minunata mănăstire veche a Proorocului Moise din munţi, în deşert, într-un centru spiritual internaţional. De asemenea, el a dorit în sens de mediere, să-şi exercite influenţa sa asupra triburilor, astfel încât să descurajeze actele de violenţă din cadrul acestora. Acesta a dispărut iar de atunci, timp de mai mulţi ani, circulă zvonul că ar fi fost împuşcat, zvon care de altfel nu este neîntemeiat. De asemenea, cei care trăiesc zilnic în umbra războiului, cum ar fi episcopul armenilor din Damasc, cu care sunt prieten de mai mulţi ani, căci la el au fost cazaţi studenţii mei, în casa lui am fost eu însumi oaspete însoţindu-l în consiliul său eparhial pentru a-i lua apărarea în faţa oponenţilor săi. Şcoala sa eparhială a fost victima unei tentative de atentat, episcopul venind în aceste vremuri grele de mai multe ori la mine, pentru ca noi împreună cu alţi lideri religioşi ai Siriei sau cu reprezentanţi ai opoziţiei să ne punem la discuţii şi să negociem cu Ministerul de Externe de la Berlin. În câteva săptămâni îi voi întâlni din nou pe unii dintre episcopii şi preoţii de acolo, în cadrul unei reuniuni ce se va desfăşura timp de o săptămână în Germania”, a spus profesorul Martin Tamcke.
„Coexistenţa în locul dominaţiei”
În cadrul conferinţei, profesorul german a prezentat şi o scurtă istorie a creştinismului, a vieţii religioase şi politice din Siria. Din păcate, vechea tradiţie a convieţuirii culturilor şi religiilor diferite a fost distrusă, iar speranţele că ea va fi reînnodată sunt foarte mici.
„Mass-media este plină de rapoarte cu privire la războiul din Siria şi la războiul din Irak, precum şi despre similarele condiţii civile din estul Turciei. Acestea relatează despre acţiuni militare, despre fugă, despre tensiunile politice în căutarea unei soluţii. Dar perspectiva persoanelor afectate, lupta lor de zi cu zi pentru supravieţuire, teama lor de Statul Islamic şi necazurile lor cu guvernul şi aproape cu toţi cei de la putere indiferent de fracţiunea din care aceştia fac parte sunt destul de rar luate în vizor în rapoarte. Chiar şi istoria zecilor de comunităţi bisericeşti din Siria este pentru majoritatea oamenilor necunoscută (…) Nu ştim dacă creştinismul mai are vreo şansă în Siria. Cine a putut să fugă, este fugit. Cei rămaşi sunt aceia cărora le lipsesc mijloacele de a fugi de acolo. Într-un viitor Irak se vor regla multe conturi, de asemenea, între creştini, pentru că creştinii au ocupat chiar poziţii militare fruntaşe, ei erau cei care veneau cu idei în cadrul opoziţiei, ei aflându-se în toate taberele, excluzând-o însă pe cea a teroriştilor. Tinerii revoluţionari devin bătrânii loiali regimului sau cei care acuză şi vice-versa. De întors se va întoarce doar cel care poate să spere că în Siria se va naşte un sistem care să implice o pace permanentă. Dar cum va fi acest lucru posibil acolo unde se comunică doar prin violenţa armelor şi unde nimeni nu este dispus să ia în serios ceea ce a constituit Siria odinioară: o ţară multiculturală şi multireligioasă care a primit mulţi refugiaţi din regiune şi care a acordat multora un refugiu în fuga de violenţă, cel mai recent fiind vorba de câteva milioane de refugiaţi din Irak? Ceea ce trebuie însă să se înveţe acolo este coexistenţa în locul dominaţiei. Acest lucru necesită mult timp, asta în ceea ce priveşte brutalitatea umană şi suferinţa pe care partidele de luptă au provocat-o. Şi este nevoie de o respingere clară a islamului radical, ca şi de o respingere clară a unei societăţi în care minorităţile erau pornite împotriva majorităţii”, a concluzionat profesorul Tamcke.