Acord pentru noua Politică Agricolă Comună

Statele membre ale Uniunii Europene au dat undă verde reformării Politicii Agricole Comună (PAC). Trei ani au durat negocierile între țările UE și Parlamentul European pe tema reglementărilor care vor face ca agricultura europeană să fie mai verde sau vor sprijini fermele mai mici. România nu este pe deplin mulţumită de compromisul asupra pachetului de reformă a PAC, a declarat ministrul român al agriculturii.

Negociatorii care au re­prezentat Parlamentul European şi cele 27 de state membre UE au ajuns la un acord cu privire la noua Politică Agricolă Comună, care se va aplica începând din ianuarie 2023, cu un buget de aproximativ 387 mili­arde de euro pe o perioadă de şapte ani, dintre care 270 mili­arde de euro sub formă de sub­venţii directe către fermieri.

„Acordul este esenţial pentru a ne asigura că noua Politică Agricolă Comună permite tran­ziţia spre o agricultură suste­nabilă”, a afirmat luni comisarul european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, la întâlnirea unde miniştrii agriculturii din UE au aprobat acordul.

Negociatorii celor două părţi au agreat asupra unor reguli care obligă ţările membre să aloce 20% din plăţile directe, în 2023-2024, apoi 25% din plăţi între 2025 şi 2027, pentru aşa-nu­mitele „eco- scheme”, programe care sprijină, de pildă, refacerea zonelor umede pentru a absorbi CO2 sau agricultura ecolo­gică.

Acordul prevede, de asemenea, că statele trebuie să direc­ționeze cel puţin 10% din fondurile PAC pentru fermele mici, include bani pentru tinerii fermieri şi creează un fond de criză de 450 milioane de euro, în cazul întreruperilor de pe pieţele agricole din cauza unor situaţii de urgenţă, cum ar fi o pande­mie.

Prezent, luni, la reuniunea de la Luxemburg a Consiliului de miniştri din Agricul­tură şi Pescuit, ministrul român Adrian Oros s-a arătat nemulțumit de unele aspecte incluse în cadrul noii PAC, cum ar fi cele care țin de dimensiunea socială a pachetului.

„Nu suntem pe deplin mulţu­miţi de compromisul asupra pachetului de reformă, dar trebuie să încheiem acest acord cât mai curând şi să finalizăm progra­mele naţionale strategice”, a declarat Oros, citat de Agerpres.

În opinia sa, un aspect important pentru buna gestionare a plăţilor directe îl repre­zintă fle­xibilitatea şi subsidiaritatea regă­site în modalitatea de aplicare a schemelor şi măsurilor de sprijin al fermierilor.

Oros a mai menţionat că apre­ciază eliminarea propunerii Parlamentului European de plafonare a plăţilor directe şi a in­vestiţiilor din pilonul II, precum şi limitarea doar la dimensiunea medie naţională a exploata­ţiilor, cât şi acordul atins la procentul minim de 10% de reorientare a bugetului pentru plăţile directe către fermele mici, mijlocii şi de familie. (C. Z.)