Acțiuni de prevenire a violenței domestice

În cadrul Săptămânii dedicate combaterii infracționalității, la Centrul de găzduire „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din Ciorani, județul Prahova, a avut loc ieri, 24 mai, o întâlnire cu scopul informării publicului și conștientizării fenomenului violenței domestice în societatea românească. Seminarul a constat din prelegeri susținute de un ofițer de la Inspectoratul Județean de Poliție Prahova (IJP) și psihologul Fundației „Bucuria ajutorului”, filiala Urlați. La eveniment au participat elevii Liceului Tehnologic din localitate.

Singurul serviciu social privat licențiat din județul Prahova cu activitate prioritară combaterea violenței domestice aparține Bisericii Ortodoxe și este furnizat de Fundația „Bucuria ajutorului”, filiala Urlați, a Arhiepiscopiei Bucureștilor, mai exact de Centrul de găzduire „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din localitatea Ciorani, al cărui coordonator este părintele Radu Constantin.
Aici, subcomisarul Marian Popescu, ofițer din Departamentul de prevenire a criminalității al IJP, le-a vorbit liceenilor prezenți despre modul în care se petrec agresiunile de diferite tipuri în familie, cum pot fi rezolvate conflictele domestice, care sunt competențele Poliției atunci când aceasta este solicitată să intervină, precum și riscurile la care sunt supuși tinerii din zilele noastre legând prietenii pe diferite rețele de socializare.

„Județul Prahova, statistic vorbind, în privința violenței domestice înregistrează o scădere de mai bine de 10% a infracționalității de acest gen față de anii trecuți. Dar noi, cei care cunoaștem acest fenomen, nu suntem încântați de aceste rezultate. Fiindcă numărul de sesizări în legătură cu violența în familie a crescut. Ce ne interesează este în primul rând situația familiei din societatea românească, precum și gradul de informare cu privire la necesitatea de a lua măsuri atunci când oamenii sunt abuzați fizic, verbal, social, din toate punctele de vedere. Lumea a învățat că apelul la ajutorul Poliției este singura modalitate eficientă prin care victimele pot obține protecție în fața agresorilor lor. Există o realitate pe care nu o putem ascunde: românul are un obicei urât, acela de a-și bate femeia. Încercăm să gestionăm această realitate cât mai corect și operativ. Activitățile de informare precum cea de astăzi sunt foarte utile pentru că ne permit să transmitem mesajul nostru către public, încât cei implicați să fie la curent cu modalitățile de stopare a violenței.”

Celula de bază a societății

Pornind de la definiția cea mai simplă a familiei, celula de bază a societății, psihologul Anca Coman a subliniat că aceasta este fundamentată „pe egalitatea dintre soți şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor”. Relațiile sănătoase nu sunt abuzive. Membrii de familie se respectă reciproc și se tratează ca atare.

În realitate, de multe ori, relațiile dintre soți nu sunt egale sau în timp se pierde egalitatea și uneori, în aceste condiții, pot apărea probleme de violență în familie. Este posibil ca abuzatorul să își iubească victima și victima să îl iubească, însă violența nu își are locul în familie și ar trebui să fie un semnal de alarmă la prima manifestare. Este posibil ca abuzatorul să fie supus unui stres major într-o perioadă de timp, însă acest lucru nu este o scuză care să justifice violența în familie de orice natură. Există multe modalități de a face față problemelor și conflictului. Aceste modalități pot fi învățate. Primul pas ar fi să se apeleze la ajutorul unei persoane de încredere.

Violența apare atunci când o persoană obține și menține puterea și controlul asupra unei alte persoane, în cadrul unei relații intime. Este un model de comportament în care partenerul aplică violența fizică, constrângerea, amenințările, intimidarea, izolarea și abuzul emoțional, sexual și economic pentru a controla sau schimba comportamentul celuilalt partener, în speranța de a schimba ceea ce pe el îl terorizează din necunoaștere. Abuzatorul ar putea fi soțul sau fostul soț, concubinul sau partenerul cu care ai o relație, chiar și dacă nu locuiți împreună. Chiar și un singur incident de violență fizică sau amenințare cu violența fizică poate fi suficient pentru instalarea puterii și controlului asupra victimei. Acest control și putere sunt apoi susținute de abuzul non-fizic și coerciție. De exemplu, un abuz verbal urmat de un abuz fizic dispune de pericolul producerii unui nou abuz fizic și astfel ar putea să fie suficient pentru a asigura puterea și controlul abuzatorului chiar și fără aplicarea violenței fizice propriu-zise.

Violența asupra partenerului nu este înnăscută. Copiii învață prin imitație, familia reprezentând modelul din care își extrag valorile, cunoașterea, comportamentul. 60% din adulții agresivi au crescut în familii cu violență. Fiind un comportament învățat, el poate fi schimbat, dovadă că 40% din copiii care cresc în familii violente nu devin agresori.

În familie, copiii învață cum să interacționeze, cum să comunice, cum să se poarte cu semenii lor în timpul liber, la școală, la biserică, în relația cu autoritățile statului și administrațiile locale. Ulterior, aceste abilități se dezvoltă pentru a construi relațiile din comunitatea în care locuiesc ca adulți, în societățile în care lucrează și în comunitățile în care își desfășoară alte activități de petrecere a timpului liber.