BNR pune frână creditelor

Banca Naţională Română (BNR) propune un nou regulament, în încercarea de limitare a creditelor contractate de către persoanele fizice. Potrivit acestuia, instituţiile bancare vor acorda împrumuturile pe baza declaraţiilor de venit pe anul precedent, înscrise la Administraţia Financiară. Categoria „uitucilor“, în speţă a contribuabililor care nu şi-au declarat veniturile la Fisc, nu va putea primi nici un leuţ de la băncile comerciale sau de la instituţiile de creditare nebancare. Propunerea a fost criticată de bancheri, care au susţinut însă că efectele ar putea fi resimţite doar la nivelul „relaţiilor dintre bancă şi client“. Propunerea ar putea intra în vigoare în 45 de zile de la data intrării în vigoare a regulamentului, postat, în acest moment, pe site-ul BNR, pentru dezbatere publică.

Românii care doresc să contracteze credite de la bănci trebuie, mai întâi, să îşi achite datoriile la stat, asta pentru că Banca Naţională Română, în încercarea de a limita creditarea persoanelor fizice, intenţionează să impună măsuri mult mai drastice decât până acum. În acest sens, BNR a iniţiat un regulament potrivit căruia băncile vor acorda creditele doar pe baza declaraţiilor fiscale depuse în anul anterior de contribuabil. Din acest mod de „lucru“, se deduce faptul că cetăţenii care au „uitat“ să-şi declare venitul pe anul anterior, nu vor avea nici o şansă să obţină un credit la băncile comerciale. „Împrumutătorii analizează capacitatea de rambursare a clienţilor pe baza unui nivel al veniturilor certe cu caracter de permanenţă, care nu poate depăşi cu mai mult de 20% pe cel declarat fiscal în anul anterior“, se susţine în regulamentul iniţiat de BNR. Totuşi, prin excepţie, se poate obţine o „derogare“ pentru un credit mai mare doar cu documente justificative care să dovedească continuitatea veniturilor suplimentare obţinute.

Împrumuturi pe baza analizelor de stres

Fiecare persoană care va dori un credit, indiferent de valoarea acestuia, va fi suspus unei analize de tip „stres-test“, astfel încât să fie evaluată capacitatea de rambursare a creditului în condiţii nefavorabile, „pe baza informaţiilor disponibile aferente unei perioade de minimum 18 luni anterior datei evaluării“. Se va lua în considerare cea mai ridicată rată a dobânzii, „nivelul cel mai ridicat al deprecierii cursului de schimb al monedei naţionale, inclusiv în cazul creditelor indexate, şi cel mai ridicat nivel al sumei comisioanelor aplicabile, practicat de împrumutător în respectiva perioadă“. Practic, foarte mulţi români, clienţi ai băncilor, vor obţine împrumuturi mult mai mici decât până acum.

Înainte de semnarea contractului, clientul va primi două scadenţare, grafice de rambursare, în moneda naţională ale sumelor totale de plată aferente creditului solicitat. Unul va fi întocmit luând în considerare condiţiile avute în vedere pentru semnarea contractului de credit şi unul ipotetic, luând în considerare modificările ce pot surveni pe parcursul liniei de creditare, precum şi evoluţia gradului de îndatorare pentru cele două situaţii.

Noua reglementare este supusă dezbaterii publice pe site-ul oficial al BNR, iar observaţiile şi comentariile pot fi făcute până pe data de 16 iulie.

BNR, criticată de bancheri

Noul regulament i-a pus pe jar pe bancheri, care nu au întârziat să-şi pună pe tapet nemulţumirile. Preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor, Radu Graţian Gheţea consideră timpul în care se află în dezbatere publică proiectul ca fiind extrem de scurt, BNR lansând un astfel de proiect într-o perioadă calendaristică total neportrivită. Totodată, Gheţea a declarat, pentru The Money Channel, că numărul celor care reuşesc să păcălească băncile prin adeverinţe false a scăzut foarte mult în ultima perioadă. „Numărul celor care folosesc adeverinţe false pentru a contracta un credit bancar s-a redus simţitor în ultima perioadă. Comunitatea bancară va exprima un punct de vedere cât de curând“, a mai spus preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor.

Cât despre efectele aplicării noilor norme pe care le-a propus BNR, bancherii au susţinut că nu vor fi importante şi vor duce, cel mult, la o îngreunare a relaţiilor cu banca. „Probabil că se va reuşi o anumită reducere a tempo-ului de creştere, dar în nici un caz nu se va reduce creşterea, adică nu se va stopa creşterea, nu se va ajunge la un trend negativ în ritmul creditării“, mai avertizează preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor.

Credite de 83,24 miliarde de lei

La începutul lunii martie a anului trecut, BNR a decis să elimine obligativitatea avansului pentru creditele acordate populaţiei, care se situa la 25% din suma împrumutată în cazul celor ipotecare şi la 30% pentru creditele de consum, precum şi valoarea maximă a gradului de îndatorare a persoanelor fizice.

Băncile au elaborat norme proprii de creditare, ţinând cont de veniturile nete ale populaţiei, calculate ca diferenţă dintre sumele înscrise în adeverinţele salariale sau alte forme de venit (contracte de colaborare, dividende, chirii) şi un nivel minim de cheltuieli.

Aceste norme au fost avizate de Direcţia Supraveghere din BNR, care a acceptat un grad maxim de îndatorare de 70% din nivelul veniturilor nete.

La finele lunii mai, creditele acordate populaţiei au urcat la 83,24 miliarde de lei ( 23 de miliarde de euro), pe fondul unei creşteri anuale cu 130,7% a creditului în valută, la 45,9 miliarde de lei, şi cu 38,6% a finanţărilor în lei, la 37,35 miliarde de lei.

▲ Românii preferă să se împrumute în euro

Cetăţenii români preferă creditele în moneda europeană, se arată într-un studiu al companiei de consultanţă financiară IpoteciDirect. Ponderea creditelor în euro, din totalul creditelor acordate populaţiei, era de 53,2% în decembrie 2007.

Cea mai mare creştere a avut-o însă creditarea în franci elveţieni (CHF), de la o pondere de 2,1% în 2006 la 9,8% din totalul creditelor în 2007.

Finanţarea în franci elveţieni reprezintă, conform studiului IpoteciDirect, următoarea opţiune a solicitanţilor, după euro, mai ales în cazul creditelor de nevoi personale cu ipotecă. Diferenţa pe costuri este, în principal, dată de ecartul de peste 220 de puncte în favoarea LIBOR/CHF (2,7%), faţă de EURIBOR (4,9%).

Compania IpoteciDirect, specializată în consilierea financiară a persoanelor fizice în vederea contractării de credite cu ipotecă, a estimat o piaţă de profil în România în valoare de 8,3 miliarde de euro, la nivelul anului 2007, în creştere cu 110% faţă de anul precedent. „Studii furnizate de instituţii publice indică faptul că obţinerea de credite prin intermediul consultanţilor este mult dimensionată“, a declarat ieri, pentru Rompres, Raluca Dobre, analist financiar la IpoteciDirect. În acelaşi timp, a continuat Dobre, studiile au relevat că aproape o treime dintre cei care contractează un credit nu înţeleg termeni financiari elementari.

Directorul general al IpoteciDirect, Vlad Ardeleanu, a precizat, de asemenea, că nu există pretenţia ca fiecare persoană care contractează un credit să cunoască în amănunt mecanismele acestuia, întrucât pentru acest lucru există consultanţii financiari. „DAE, de exemplu, poate fi o noţiune complexă pentru multe persoane. Important este ca viitorul beneficiar de credit să ia o decizie în cunoştinţă de cauză, iar acest lucru îl poate face cu ajutorul unui consultant financiar“, a mai declarat Ardeleanu.

IpoteciDirect este membru al International Union for Housing Finance şi urmează să devină membru al Asociaţiei Brokerilor de Credite.