Necesitatea înfiinţării la nivel naţional a unei structuri specializate în intervenţii în situaţii de criză epidemiologică, microciparea animalelor din ferme şi modificarea legislaţiei, astfel încât să
Cererea de energie verde, în continuă creştere
Producţia de energie verde trebuie să crească de opt ori faţă de nivelul din 2021, iar investiţiile anuale în distribuţie să se tripleze pentru a atinge, la nivel global, neutralitatea climatică până în 2050, arată o analiză PwC, realizată pe baza datelor Agenţiei Internaţionale pentru Energie. Creşterea preconizată este de 20%, conform sursei citate de Agerpres.
Totuşi, ambiţiile globale de a reduce agresiv emisiile de dioxid de carbon, în condiţiile în care consumul de energie reprezintă aproximativ 73% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră, au scos în evidenţă decalaje mari între tehnologiile, infrastructura şi investiţiile existente şi nivelurile mai ridicate de care va fi nevoie în viitorul imediat pentru a asigura tranziţia către o nouă paradigmă energetică.
În România, investiţiile în energie regenerabilă s-au intensificat în ultimii ani, dar mai este mult până la atingerea angajamentului din Planul Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice 2021-2030. Potrivit celor mai recente date ANRE, România are o capacitate de producţie de 3 GW de energie eoliană şi 1,5 GW de energie solară, însă pe viitor îşi propune ca ponderea energiei din surse regenerabile să ajungă la 30,7% în consumul final brut de energie până în 2030 prin punerea în funcţiune de noi centrale eoliene, fotovoltaice şi hidroenergetice, precum şi prin creşterea numărului de prosumatori.
Valoarea investiţiilor pe care România le poate realiza prin cofinanţare din PNRR şi Fondul pentru Modernizare depăşeşte 16 miliarde de euro, în domenii precum energie regenerabilă, înlocuirea cărbunelui, producţia şi utilizarea hidrogenului verde sau energie nucleară. (O. N.)