Cultura plantelor energetice, în creștere în România

Peste 400 de fermieri români au dezvoltat afaceri din culturile energetice. România s-a angajat să atingă o pondere de 34% a energiei provenite din surse regenerabile în energia electrică consumată, până în anul 2020.

În ultimii patru ani, afacerile din domeniul energie au prins amploare, inclusiv când vine vorba de plantații agricole. Circa 440 de fermieri din România deţin culturi energetice ce se întind pe o suprafaţă de circa 5.000 de hectare. Din 2011, moment în care plantele energetice au devenit eligibile la plata sprijinului aferent schemei de plată unică pe suprafață (SAPS), românii au început să se intereseze să dezvolte o afacere cu astfel de culturi. Conform legislaţiei în vigoare, culturile energetice care dispun de sprijin financiar din partea Uniunii Europene sunt: salcâm energetic, plopul energetic, salcia energetică, iarba elefantului, mei, arbust de petrol, şofrănel şi altele. Simona Man, secretar de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), a declarat că numărul cultivatorilor de plante energetice este în creștere. „Lipsesc foarte multe lucruri concrete, dar important este că interesul pentru dezvoltarea segmentului biomasă este mare, inclusiv din partea Ministerului Agriculturii. România are un potenţial agricol foarte mare. În anul 2015, numărul cultivatorilor de plante energetice a ajuns la 442, de la 320 în 2014, iar suprafaţa totală solicitată de plată a fost pentru circa 5.000 de hectare”, a spus Simona Man, citată de Agerpres.

Potrivit datelor publicate, recent, de către Transelectrica, la finele anului 2015, capacităţile de producere a energiei electrice din surse regenerabile au ajuns la o putere instalată totală de 5.142 de MW. Astfel, în sistem existau parcuri eoliene cu o putere de 3.129 de MW, panouri fotovoltaice cu o capacitate totală de 1.325 de MW, microhidrocentrale de 585 de MW şi proiecte pe bază de biomasă cu o putere cumulată de 103 MW.

Una dintre cele mai populare culturi de plante energetice din România este salix (salcia energetica), fiind răspândită în zone din toată țara, precum Suceava, Bacău, Brașov, Harghita, Covasna, Timișoara, Satu Mare, Călărași, spune Vajda Lajos, președintele asociației Green Energy. Aceste plante au o putere calorică ridicată (salcia - 5,4 kWh/ lemnul - 4,2 kWh), dar sunt mult mai ieftine decât lemnul și mai ușor de produs. Utilizarea salciei energetice se face sub formă de tocătură sau sub formă de brichete sau peleți, folosiți pentru centralele energetice pe bază de biomasă. Pentru cultivarea plantelor energetice se poate obține finanțare în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală, prin măsura 112 destinată instalării tinerilor fermieri. Măsura impune însă și anumite condiții, și anume existența unei anumite dimensiuni a exploatației, pentru a putea solicita sprijin european. Spre exemplu, dacă fermierul cultivă 7 ha cu salcie energetică, poate primi 40.000 euro.

În foaia de parcurs a Comisiei Europene (CE) se propune stabilirea unui obiectiv obligatoriu de 20% pentru ponderea surselor regenerabile de energie în consumul de energie al Uniunii Europene (UE) până în anul 2020 şi a unui obiectiv obligatoriu minim de 10% pentru biocarburanţi. De asemenea, comisia propune un nou cadru legislativ pentru a consolida promovarea şi utilizarea energiilor regenerabile.

Aceste obiective au fost transpuse şi în legislaţia naţională, România angajându-se să atingă o pondere de 34% a energiei provenite din surse regenerabile în energia electrică consumată, până în anul 2020.