Ei sunt cei 35 de europarlamentari români

Biroul Electoral Central (BEC) pentru europarlamentare a centralizat voturile din toate secţiile de votare, rezultatele arătând astfel: Partidul Democrat pe primul loc în opţiunile electoratului, cu un procent de - 28,81% din voturi, urmat la 5 procente de PSD - 23,11% şi PNL - 13,44%. Alte două partide au reuşit să treacă pragul electoral, PLD - 7,78% şi UDMR, care a obţinut 5,52% din voturi. Sub pragul electoral s-au aflat PNG-CD - 4,85%, PRM - 4,15%, PC - 2,93%, PIN - 2,43%, PNŢCD - 1,38%. Partida Romilor „Pro Europa“ a fost votată de 1,14% din alegători, Partidul Alianţa Socialistă de 0,55% dintre aceştia, iar Partidul Verde de 0,38%. Candidatul independent Laszlo Tokes a obţinut 3,44%.

Partidele care îşi vor trimite deputaţi în Parlamentul European sunt PD, PSD, PNL, PLD şi UDMR, un loc de parlamentar european câştigând şi candidatul independent Laszlo Tokes, care a reuşit să obţină mai mult decât cele 2,5 procente necesare unui independent pentru obţinerea mandatului. 17,81% însumează procentul de voturi primit de partidele care nu au trecut pragul electoral, urmând ca acestea să fie redistribuite la nivel naţional partidelor câştigătoare. Procentul de 17,81 este echivalent cu un număr de 5 mandate de deputaţi, la redistribuire PD va mai primi trei mandate, urmând să trimită în total 14 deputaţi în PE, PSD-ului îi va reveni un mandat, astfel că va ajunge la 9 europarlamentari, iar cel de-al cincilea mandat va trece la PNL, care va ajunge la 7 deputaţi. Partidul Liberal Democrat şi UDMR vor trimite fiecare câte 2 deputaţi în PE.

Lista celor 35 de aleşi care au fost mandataţi de către români să le reprezinte interesele în Parlamentul European, forul legislativ al Uniunii Europene, este următoarea:

1. Sorin Frunzăverde, PD, fost ministru al apărării în guvernele CDR şi Tăriceanu. Vicepreşedintele PD a ocupat şi funcţiile de ministru al turismului în 1998, precum şi cea de ministru al Mediului, Apelor şi Pădurilor. La bază este inginer metalurg şi a intrat în politică în 1992 când a fost ales consilier judeţean în Consiliul Judeţean al Caraş Severinului.

2. Roberta Alma Anastase, PD, fostă miss România în 1994. Absolventă de sociologie, Anastase a ocupat, pe rând, funcţiile de vicepreşedintele la organizaţiile de tineret şi de femei în cadrul PD, iar din 2003 este secretar executiv al Biroului Permanent Naţional. De asemenea, a fost euroobservator şi deputat European prin delegaţie până la alegerile europene din 25 noiembrie.

3. Petru Filip, PD, inginer, cu trei mandate la primăria municipiului Oradea. Din 1993 este membru PD, în acest moment ocupând funcţia de vicepreşedinte al Biroului Permanent Naţional.

4. Monica Iacob Ridzi, membru PD din 1997, de formaţie inginer, a fost observator şi deputat în PE, vicepreşedinte al Grupului de Lucru C al PPE-DE.

5. Marian-Jean Marinescu, PD, vicepreşedintele grupului Partidului Popular European, cea mai puternică formaţiune politică din PE. A absolvit Facultatea de Aeronave Bucureşti şi este membru PD din 1992.

6. Maria Petre, PD, economist. A intrat în politică imediat după decembrie 1989, fiind membru FSN până în 1992, când s-a înscris în PD. Preşedinte al filialei PD Ialomiţa, Maria Petre a fost observator şi deputat în PE,

7. Rareş-Lucian Niculescu, PD, fost ziarist de presă scrisă şi director de editură, consilierul personal al lui Vasile Blaga, când acesta din urmă ocupa funcţia de ministru al Internelor. A scris „Ghidul cetăţeanului român în Uniunea Europeană“ şi a fost decorat de preşedintele Traian Băsescu cu Ordinul „Bărbăţie şi Credinţă“, în grad de comandor, pentru contribuţia la integrarea României în Uniunea Europeană.

8. Marian Zlotea, PD, fost preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului, a ocupat numeroase funcţii în partid, în prezent fiind reprezentantul PD în Consiliul Naţional de Integritate (CNI), dar şi membru în Comisia naţională de revizie şi control a PD.

9. Dragoş Florin David, PD, inginer, este preşedinte al Asociaţiei Parcurilor Industriale, Tehnologice, Ştiinţifice şi a Incubatoarelor de Afaceri din România.

10. Mihaela Popa, PD, licenţiată în matematică, a fost inspector pe proiecte europene la Inspectoratul şcolar judeţean Iaşi.

11. Constantin Dumitriu, PD, jurist, fost membru al Partidului Conservator şi viceprimar de Galaţi.

După redistribuire:

12. Nicodim Bulzesc, PD, profesor asociat în management al Facultăţii de Business şi Administraţie din Sacramento, SUA., timişorean la origini dar cu o bogată specializare în SUA.

13. Sebastian Bodu, PD, avocat, consultant juridic şi fost şef al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

14. Flaviu Călin Rus, PD, psiholog.

15. Titus Corlăţean, PSD, jurist, reprezintă aripa tânără reformatoare din PSD. Fost purtător de cuvânt al PSD, în acest moment este secretar general al partidului.

16. Adrian Severin, PSD, jurist, a intrat în politică încă din 1990 când a fost numit ministru de stat pentru reforma şi relaţiile cu Parlamentul. A mai ocupat funcţia de Preşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Privatizarea şi Dezvoltarea IMM dar şi pe cea de vicepreşedinte al Partidul Democrat. În perioada 1996 - 1997 a fost ministru de externe.

17. Rovana Plumb, PSD, inginer. În timpul guvernării Adrian Năstase a fost preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor. Din 1994 este membru al PDSR, actual PSD.

18. Daciana Sârbu, PSD, jurist, tânăra speranţă pesedistă. Preşedinte al Ligii Tinerelor Social Democrate şi deputat, Sârbu a fost şi euroobservator în PE:

19. Cătălin Nechifor, PSD, economist din Suceava a apărut pe liste în urma unui concurs pentru ocuparea unei poziţii eligibile între tinerii PSD. Este vicepreşedinte TSD România.

20. Silvia Ţicău, PSD, licenţiată în matematică, automaizări şi calculatoare, secretar de stat în ministerul telecomunicaţiilor şi senator.

21. Ioan Mircea Paşcu, PSD, ministru al apărării în momentul intrării României în NATO. Fost consilier al preşedintelui Ion Iliescu, Paşcu este în acest moment vicepreşedinte al PSD.

22. Gabriela Creţu, PSD, licenţiată în filosofie, a fost, pe rand, membră PCR, FSN, FDSN, PDSR, PSD. Este deputat de Vaslui şi vicepreşedinta Organizaţiei Naţionale a Femeilor Social Democrate.

După redistribuire

23. Corina Creţu, PSD, fost jurnalist şi purtător de cuvânt al administraţiei prezidenţiale în timpul ultimului mandat al lui Ion Iliescu, deputat şi europarlamentar.

24. Renate Weber, PNL, jurist. A fost membră în diverse asociaţii privind protecţia dreptrurilor omului. În perioada 1994 şi 1999 a fost copreşedinte al asociaţiei APADOR-CH. Timp de doi ani, 2004-2005, a fost consilier prezidenţial pe probleme constituţionale şi legislative al Preşedintelui României, iar în prezent este preşedinte al Consiliului Naţional al Fundaţiei pentru o Societate Deschisă din România.

25. Daniel Dăianu, PNL, specialist în economie. În timpul dictaturii ceauşiste a lucrat doi ani în cadrul Direcţiei de Informaţii Externe. În perioada 1997 - 1998 a fost ministru al finanţelor.

26. Adina Ioana Vălean, PNL, profesor de matematică, a preluat în 2006 mandatul de observator deţinut de Mona Muscă, exclusă din partid pe motiv de colaborare cu securitatea. Din aprilie 2007 a fost aleasă vicepreşedinte al grupului ALDE (Alianţa Liberalilor şi a Democraţilor din Europa) din Parlamentul European.

27. Cristian Buşoi, PNL, parlamentar European, i-a luat locul lui Adrian Cioroianu în moemntul în care acesta din urmă a fost numit în funcţia de ministru de externe. Din 1996 membru PNL a ocupat diverse funcţii de conducere în cadrul TNL Mehedinţi, TNL Timişoara şi tot din acest an este vicepreşedinte PNL Timişoara.

28. Ramona Mănescu, PNL, jurist. A intrat în politică în anul 1990, ca membru PNL.

29. Magor-Imre Csibi, PNL, licenţiat în ştiinţe politice, vicepreşedinte al TNL.

30. Stejărel Olaru, PNL, analist politic.

31. Theodor Stolojan, PLD, economist. Preşedinte al Partidului Liberal Democrat, a lucrat în ministerul finanţelor atât înainte cât şi după anul 1989. Stolojan a fost preşedinte al PNL şi potenţial candidat la preşedinţie în anul 2004, însă a cedat în favoarea copreşedintelui Alianţei DA, Traian Băsescu, într-o ceremonie lacrimogenă. De asemenea, a mai îndeplinit şi funcţia de prim ministru al României, în perioada 1991 - 1992.

32. Dumitru Oprea, PLD, economist. Liberal cu vechime, a părăsit în 2006 PNL pentru a se alătura disidenţilor conduşi de Stolojan. Este rector al Universităţii „Al.I. Cuza“ din Iaşi.

33. Gyorgy Frunda, UDMR, avocat. Membru UDMR din 1990 şi tot de atunci reprezentant al maghiarilor în Parlamentul României.

34. Sogor Csaba, UDMR, preot reformat. Din 2000 este senator de Harghita şi este privit ca un Tokes 2, la fel de radical după cum o arată iniţiativele sale, printre care una celebră, aceea de a îndemna maghiarii să poarte banderola neagră la braţ la manifestările prilejuite de ziua naţională a României.

35. Lasylo Tokes, candidat independent, preot reformat. Între candidatul independent şi conducerea UDMR există un conflict deschis, urmare a acestui lucru fiind şi candidatura independentă a episcopului reformat.

▲ Europarlamentarii ar putea avea un salariu de 7.000 de euro pe lună

Pe timpul mandatului, un parlamentar european poate dispune de mai multe beneficii directe, salariu pentru el şi pentru întreţinerea staff-ului, precum şi bani de cazare şi masă. Dacă în acest moment parlamentarii europeni sunt plătiţi de la bugetul naţional al fiecărei ţări membre, anul viitor se doreşte schimbarea acestui lucru prin adoptarea unui text de lege, astfel încât, demnitarii europeni să fie plătiţi din bugetul Uniunii, salariul unui deputat fiind propus la 7.000 de euro pe lună. Un deputat din România primeşte în jur de 1.200 de euro pe lună, faţă de un Italian, care primeşte 11.000 de euro pe lună. Există şi salarii mai mici decât ale românilor, lituanienii neprimind o retribuţie mai mare de 800 de euro pe lună. Din cauza acestei discrepanţe majore s-a pus problema uniformizării din acest punct de vedere, propunerea urmând să fie discutată în perioada următoare.

Parlamentarii europeni beneficiază şi de imunitate privind libera circulaţie, neavând restricţii de niciun fel, de imunitate de jurisdicţie penală privind cercetarea, reţinerea sau urmărirea datorită opiniilor sau voturilor exprimate în exercitarea funcţiilor lor.