Grădiniţă pentru copiii cu intoleranţă la gluten

Duminică, 29 iunie 2008, a avut loc, la Iaşi, întâlnirea persoanelor diagnosticate cu celiachie sau sindrom de malabsorbţie cu reprezentanţii Asociaţiei „Sfântul Teodor“, medici specialişti gastroenterologi şi reprezentanţi ai societăţii „Schar“, producătoare şi distribuitoare de produse fără gluten. Timp de trei ore, prof. dr. Dan Moraru şi prof. dr. Evelina Moraru au răspuns întrebărilor părinţilor a căror copii se confruntă cu probleme de malabsorbţie sau au fost diagnosticaţi cu intoleranţă la gluten. În acelaşi timp, s-au prezentat activităţile ce vor fi posibile în cadrul Asociaţiei „Sfântul Teodor“, a cărei activitate va demara în luna august, când se va obţine avizul final de funcţionare. Unul dintre obiectivele asociaţiei va fi înfiinţarea unei grupe de preşcolari cu celiachie în cadrul unei grădiniţe cu program prelungit din Iaşi.

După o acţiune similară desfăşurată la Bucureşti pe data de 1 iunie, a venit rândul persoanelor din zona Moldovei care suferă de celiachie sau au copii diagnosticaţi cu intoleranţă la gluten, sindrom de malabsorbţie sau alergii alimentare să se întâlnească, să discute şi să adreseze întrebări medicilor specialişti gastroenterologi, precum şi reprezentanţilor firmelor distribuitoare şi producătoare de produse fără gluten. Acţiunea a fost organizată de reprezentanţii în România ai Societăţii „Schar“, firmă cu istorie în Europa în producerea de alimente fără gluten de peste 20 de ani. „Societatea deţine certificate de calitate ISO 9001 pentru gestionarea calităţii, ISO 14001 pentru protecţia mediului şi, nu în ultimul rând, cea mai înaltă distincţie în domeniul alimentaţiei, BRC Global Standard Food, însă intrarea pe piaţa românească nu a fost posibilă din cauza informaţiilor insuficiente care veneau dinspre România, în sensul că nu se ştia dacă în ţara noastră există persoane care, dintr-un motiv sau altul, ar consuma astfel de produse fără gluten“, a prezentat Ciril Ghiurca, reprezentantul „Schar“ pe regiunea Moldova. În primul an de când activează pe această piaţă, societatea prin care se distribuie produsele fără gluten a ajuns să aibă 300 de clienţi fideli, însă foarte multe persoane sunt interesate de acest tip de produse, preţul ridicat al acestora determinându-i, cel puţin pe moment, să găsească soluţii mai ieftine, însă nu tot aşa de atractive din punct de vedere al calităţii şi al ambalajului. „Am încercat şi din altă parte, însă copilul meu a refuzat biscuiţii, nici mie nu mi-au plăcut din cauza consistenţei făinoase. Se ştie că ambalajul vinde un produs, iar copii sunt atraşi de anumite alimente şi pentru că sunt împachetate frumos“, a susţinut o mămică de copil cu celiachie.

Referitor la numărul de copii diagnosticaţi în mod cert cu celiachie, s-a realizat o statistică în urma raportărilor trimise de spitale în ultimii 15 ani şi s-a ajuns la o cifră de 6.000 la 3 milioane de copii, însă medicii susţin că numărul poate fi mult mai mare.

Grădiniţă pentru copii cu celiachie

Din luna august, atunci când vor fi obţinute ultimele avize necesare funcţionării din punct de vedere juridic, celiacii din zona Moldova vor avea un suport real în Asociaţia Persoanelor Diagnosticate cu celiachie, sindrom de malabsorbţie, intoleranţă, alergii alimentare şi nonalimentare „Sfântul Teodor“ Iaşi, a cărei preşedinte onorific a fost numit prof. dr. Ileana Rusu, primul medic care a realizat biopsii intestinale la Iaşi şi a pus diagnostic de boală celiacă în anii â70. „Preşedinte al Asociaţiei va fi doamna prof. dr. Evelina Moraru, medic primar pediatru şi imunologie - alergologie, specialist în gastroenterologie în cadrul Clinicii II Pediatrie, Spitalul Clinic de Copii „Sf. Maria“ din Iaşi, iar printre obiectivele noastre se numără sprijinirea şi asistarea persoanelor care au fost diagnosticate cu una din bolile amintite, se vor organiza cursuri, conferinţe şi dezbateri şi se va asigura consiliere psihologică pentru copii diagnosticaţi cu celiachie“, ne-a declarat Elena Filiche, secretar al asociaţiei nou-înfiinţate care sprijină persoanele cu intoleranţă la gluten.

De asemenea, asociaţia va demara proiecte de informare şi conştientizare a publicului cu privire la boala celiacă şi se vor realiza broşuri ce vor cuprinde referiri la regimul alimentar şi vor fi publicate reţete fără gluten.

Cu adevărat importantă va fi încercarea asociaţiei de a convinge autorităţile, în speţă Ministerul Educaţiei şi Cercetării, de utilitatea înfiinţării unei grupe de preşcolari pentru suferinzii de celiachie în cadrul unei grădiniţe cu program prelungit. Un alt obiectiv al asociaţiei cu profil nonprofit este înfiinţarea unui punct de distribuţie a produselor aglutenice, ştiut fiind faptul că majoritatea celiacilor îşi procură o parte din aceste produse prin comandă poştală sau curierat formulă care creşte şi mai mult valoarea produselor achiziţionate.

Reguli la prepararea alimentelor fără gluten

Participanţii la întâlnirea organizată la Iaşi de reprezentanţii „Schar“ în România în colaborare cu persoanele din conducerea Asociaţiei „Sfântul Teodor“ au gustat, la final, din preparatele apetisante gătite special pentru persoanele cu celiachie.

Pentru a pregăti în mod sănătos o masă fără gluten trebuie respectate însă anumite rigori, în primul rând selectarea ingredientelor care sunt în mod sigur fără gluten, consultând listele recomandate de asociaţiile pentru celiaci:

- Nu atingeţi niciodată alimentele cu mâinile contaminate cu făină sau cu ustensile nespălate care au fost în contact cu alimente interzise.

- Nu aşezaţi alimentele direct pe suprafeţe contaminate, precum masa din bucătărie, mulaje pentru prăjituri, plite sau grătar. Totul trebuie curăţat înainte cu detergent de vase.

- Nu reutilizaţi uleiul care a fost deja folosit pentru a prăji alimente date prin făină sau pesmet.

- Utilizaţi hârtie cerată sau folie de aluminiu pe farfurii sau suprafeţe care este posibil să fi fost contaminate.

Un aspect foarte important este faptul că, pe parcursul regimului alimentar, nu sunt permise aşa numitele „gustări de poftă“, regimul strict fiind cel care elimină în totalitate glutenul din alimentaţie, iar beneficiile nu întârzie să apară: activitatea intestinului revine la normal, nutrienţii sunt absorbiţi şi utilizaţi de organism, greutatea pierdută este recuperată, iar starea psihică şi fizică va fi fiind stabilită.

Alimente sigure, fără gluten, sunt: porumbul, diferite tipuri de amidon, precum cel din cartofi, leguminoasele, hrişca, maniocul, tapioca şi castanele, laptele şi produsele lactate, carnea peştele, ouăle, uleiurile vegetale, fructele şi legumele.

Alimente riscante sau cele pentru care nu există siguranţă că nu conţin gluten, asta din cauza faptului că, deşi nu se specifică pe etichetă, pot fi contaminate, sunt: supele din comerţ, cârnaţii, sosul de soia, condimentele pentru carne, prăjituri şi dulciuri, îngheţată, glucoză.

Alimente interzise, care conţin gluten: alimentele care conţin derivaţi din făină şi anumite cereale, inclusiv orzul, secara şi kamutul.

▲ Glutenul, proteina lipicioasă din făină

Boala celiacă este definită ca o intoleranţă permanentă la gluten care conduce la degradarea mucoasei intestinului subţire, glutenul fiind o proteină lipicioasă care se găseşte în anumite cereale (mai ales în grâu), care devine toxic pentru suferinzii de boală celiacă.

Conform Celiac Sprue Association, boala celiacă este o tulburare genetică care afectează 1 din 133 de americani (purtătorii sunt predominant caucazieni). O biopsie duodenală este necesară pentru a confirmă dacă persoana este un purtător genetic. Medicii şi specialiştii europeni se feresc însă să pună boala celiacă exclusiv pe seama geneticii.

Unii specialişti în sănătate consideră că folosirea excesivă a unor produse farmaceutice, expunerea la anumiţi viruşi, sarcina sau chiar situaţiile stresante conduc la o izbucnire a reacţiei de intoleranţă la gluten. „Există o predispoziţie genetică în cazul bolii celiace, iar primele semne apar la introducerea făinosului în alimentaţia sugarului“, a susţinut prof. dr. Evelina Moraru, medic primar pediatru şi imunologie-alergologie, specialist în gastroenterologie în cadrul Clinicii II Pediatrie, Spitalul Clinic de Copii „Sf. Maria“, din Iaşi.

Boala se manifestă, de regulă, prin diaree, balonare, dureri de stomac, vomă, stare de anxietate şi, în principal, la copii, stagnare în greutate sau chiar regres.

Potrivit Groupe d’Etude et de Recherche sur la Maladie Coeliaque, (Grupului de studiu şi cercetare în celiachie), Franţa, boala a fost descrisă pentru prima dată în 1888 ca o diaree cronică - sindromul malabsorbţiei. La începutul anilor 1950, abia a fost identificat rolul patogen al grâului, mai precis al glutenului, iar leziunile intestinale au fost recunoscute o dată cu prima biopsie duodenală făcută unui copil în 1957.

Definiţia actuală este de boală sistemică datorată unui răspuns imunitar anormal secundar la ingestia de gliadine, la indivizi de orice vârstă.

Studiile epidemiologice arată că sindromul intestinului iritabil - boala celiacă atinge între 2% - 15% din populaţia globului, cu varietăţii, în funcţie de zonă, mai frecventă în Europa şi mai scăzută în SUA şi Asia.

Singurul remediu pentru boala celiacă este regimul alimentar fără gluten. „Trebuie să se ştie că incidenţa cancerului intestinal este de 20 de ori mai mare în cazul persoanelor cu celiachie, dacă nu respectă regimul alimentar fără gluten“, a susţinut prof. dr. Dan Moraru, medic specialist gastroenterolog.