India, prima ţară care aselenizează polul sudic al Lunii

Misiunea indiană Chandrayaan-3 a atins obiectivul aselenizării în siguranţă în regiunea polului sudic al Lunii. Reuşita Indiei este considerată crucială nu doar pentru că a propulsat această ţară în rândul puterilor spaţiale, ci mai ales pentru resursele pe care le „ascunde” scoarţa neregulată de la polul sud al satelitului natural al Pământului.

Organizaţia Indiană de Cercetare Spaţială (ISRO) a reuşit o performanţă istorică urmărită cu interes şi salutată ulterior de comunitatea ştiinţifică: aselenizarea în siguranţă în regiunea polului sudic al Lunii. 

Reuşita Indiei este considerată „crucială” pentru explorarea selenară, apreciază agenţiile de presă străine, propulsând ţara în rândul puterilor spaţiale, doar URSS, Statele Unite şi China reuşind aselenizări controlate.

Totodată, misiunea Chandrayaan-3 a aselenizat în apropierea polului sud al Lunii, o regiune puţin explorată din cauza „terenului său accidentat, care reprezintă o provocare importantă pentru procedurile de aselenizare”. În acelaşi timp, regiunea aceasta cu scoarţă neregulată este de mare interes pentru comunitatea ştiinţifică „datorită depozitelor sale de gheaţă, care ar putea să ofere oxigen, carburant şi apă potabilă pentru misiunile viitoare”. 

Roverul lunar utilizat în cadrul misiunii indiene Chandrayaan-3 s-a separat cu succes de vehiculul spaţial pentru a-şi începe misiunea de explorare ce se va întinde pe o durată de două săptămâni. 

Robotul mobil, alimentat cu energie solară, va transmite date înapoi pe Pământ şi va derula o serie de experimente, inclusiv o spectrometrie pentru analizarea compoziţiei minerale a suprafeţei Lunii.

„Aselenizarea la polul sud (al Lunii) va permite de fapt Indiei să exploreze pentru a afla dacă există apă îngheţată pe Lună. Iar acest lucru este foarte important pentru datele cumulate şi pentru ştiinţa referitoare la geologia Lunii”, a declarat Carla Filotico de la compania de consultanţă SpaceTec Partners, citată de Reuters.

Programul aerospaţial indian beneficiază de un buget modest în comparaţie cu alte ţări, această misiune costând, potrivit media internaţională, 74,6 milioane de dolari. 

Potrivit experţilor din acest domeniu de activitate, India reuşeşte să îşi menţină costurile de exploatare la niveluri scăzute reproducând sau adaptând tehnologia spaţială deja existentă pentru atingerea obiectivelor proprii, mai ales datorită abundenţei sale de ingineri foarte bine pregătiţi şi plătiţi însă mult mai puţin decât omologii lor din străinătate. (O. N.)