Întârzieri la proiectele mari de investiţii

Comisarul european pentru dezvoltare regională, Corina Crețu, a avertizat că România riscă pierderea unor fonduri europene consistente dacă nu face eforturi „majore” pentru absorbția acestora în 2018. Întârzierile semnalate sunt la proiectele care țin de transporturi și spitale regionale. Noul guvern de la București are termen până la 23 februarie pentru a propune soluții de atragere în ritm accelerat a banilor comunitari.

Comisarul european pentru politica regională, Corina Creţu, care s-a întâlnit ieri la Palatul Victoria cu premierul Viorica Dăncilă, a declarat că, în cazul în care nu se vor face „eforturi majore”, România riscă să piardă anul acesta fonduri europene importante.

Corina Creţu a menţionat că România are o alocare, din fondurile pe care le coordonează, de 20 de miliarde de euro.

„Un miliard a fost plătit, din august până acum, iar 2,8 miliarde sunt angajate pe proiecte retrospective, pe proiecte de drumuri care ar fi trebuit să fie terminate în perioada financiară anterioară. Din păcate, nu a fost posibil şi atunci am luat această decizie, pentru a nu se pierde banii, de a le faza în două perioade. Deci vestea bună este că toate aceste drumuri se vot termina, vestea proastă este că, din păcate, consumă din bugetul pentru 2014-2020. (...) Anul acesta, dacă nu se vor face eforturi majore, România riscă pierderea unor fonduri importante, nefolosite în ultimii ani (...). La dezvoltare regională în primul rând sunt probleme şi vorbim de riscul de dezangajări în 2018 de milioane de euro, iar la transporturi şi la spitalele regionale sunt întârzieri”, a arătat Corina Creţu, la finalul întrevederii cu premierul Dăncilă.

Prim-ministrul Viorica Dăncilă a recunoscut că există întârzieri privind construcţia celor trei spitale regionale, a liniei de metrou M6 şi a autostrăzii Câmpia Turzii - Ogra - Târgu Mureş, dar a precizat că a cerut ministerelor implicate în domeniul fondurilor europene ca, în două săptămâni, să îi prezinte soluţiile identificate, astfel încât, la 31 decembrie 2018, „România să nu piardă nici un euro”.

Noul guvern de la București are termen până la 23 februarie pentru a face un plan de acțiune comun cu forurile europene și pentru a propune soluții de accelerare a absorbției fondurilor europene, a anunțat Corina Crețu, subliniind că „acțiunile decisive trebuie să vină de la București, de la autoritățile din țară, iar ritmul de lucru trebuie accelerat”.

Pe de altă parte, comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, a subliniat nevoia eliminării suprareglementării la nivel local, care de multe ori împiedică implementarea Politicii de Coeziune.

„Eu personal sunt pentru o simplificare totală şi pentru un singur set de reguli pentru fondurile europene, dar sigur acest lucru va depinde de negocierile dintre Comisia Europeană, Consiliul European şi Parlamentul European”, a declarat Corina Creţu luni, la conferinţa „Fondurile europene, absorbţia şi impulsul necesar. Cum conectăm România în anul centenar”.

La aceeaşi conferinţă a fost prezent guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, care a ţinut să sublinieze că, în perioada 2007-2017, intrările nete de fonduri europene au fost de 30,4 miliarde de euro, respectiv 1,8% din PIB în medie pe an.

„Pentru România, fondurile europene reprezintă (...) şansa privind modernizarea economiei şi a ţării, şansa creării unei infrastructuri atât de necesare pentru o dezvoltare durabilă”, a spus Isărescu.

Acesta a afirmat investiţiile în infrastructură au nu numai un rol economic, ci şi unul social, politic, au chiar un rol naţional prin reducerea decalajelor între regiuni.

„Ca observator zilnic al situaţiei de pe pieţele valutare, pot să vă mai fac o mărturisire, că atunci când sunt întârziate intrările de bani europeni sau vin numai parţial, lucrul se observă chiar zilnic în echilibrul de pe piaţa valutară”, a mai spus guvernatorul BNR.