Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială Păsuire până în 2017 pentru închiderea gropilor de gunoi neconforme

Păsuire până în 2017 pentru închiderea gropilor de gunoi neconforme

Data: 22 Iulie 2009

▲ Comisia Europeană (CE) a anunţat că ţara noastră a primit o derogare până în 2017 pentru a-şi închide gropile de gunoi neconforme cu normele europene de mediu ▲ România, alături de Bulgaria şi Polonia, trebuie să respecte însă nişte obiective anuale prestabilite privind volumul de deşeuri depozitate în unele amplasamente care nu respectă normele ▲ Până în acest moment, CE a aprobat ţării noastre un singur proiect pentru managementul deşeurilor, respectiv pentru judeţul Bistriţa-Năsăud, în valoare de 36 de milioane de euro fără TVA ▲

La data de 16 iulie a expirat termenul stabilit de Comisia Europeană pentru conformarea cu normele UE a depozitelor de deşeuri din statele comunitare. CE a amintit că depozitele de deşeuri care nu respectă standardele reprezintă un pericol pentru sănătatea cetăţenilor şi pentru mediu, întrucât ele pot genera în aer emisii şi mirosuri, pot polua solul şi apa şi pot contamina pânza de apă freatică, aceasta fiind inutilizabilă dacă este contaminată cu levigat, lichidul care se scurge dintr-un depozit de deşeuri.

Deşeurile biodegradabile, care includ deşeurile de grădină, de bucătărie şi alimentare, pot produce metan, care este un gaz cu puternic efect de seră, de 25 de ori mai puternic decât dioxidul de carbon, şi care contribuie foarte mult la schimbările climatice. Gazul generat de depozitele de deşeuri reprezintă peste 2% din emisiile de gaze cu efect de seră din UE. Directiva privind depozitele de deşeuri stabileşte cerinţe stricte pentru levigat şi emisiile de gaze din depozitele de deşeuri. „Depozitele de deşeuri care nu sunt bine gestionate şi care nu sunt controlate reprezintă un pericol pentru sănătatea umană şi pentru mediu. Statele membre au avut opt ani la dispoziţie pentru a se asigura că depozitele de deşeuri de pe teritoriul lor respectă standardele UE. Este de datoria lor să garanteze cele mai înalte niveluri de protecţie pentru cetăţeni şi pentru mediu“, a declarat Stavros Dimas, comisarul european pentru Mediu.

România, derogată de la norme

Bulgaria, Polonia şi România beneficiază de termene prelungite, cu obiective anuale descrescătoare privind volumul de deşeuri depozitate în unele amplasamente care nu respectă normele. Bulgaria are ca termen de închidere a 14 depozite data de 31 decembrie 2014, Polonia trebuie să-şi închidă cele 305 depozite până la 31 decembrie 2011, iar România fie închide, fie modernizează cele 101 depozite neconforme până la data de 16 iulie 2017.

Cele mai recente statistici colectate în 2008 se referă la cele 12 noi state membre şi relevă existenţa unui numar de aproximativ 1.600 de depozite sub standarde. Dacă există amplasamente naţionale care continuă să funcţioneze fără a respecta standardele europene, Comisia va acţiona în justiţie statele membre în cauză.

De asemenea, statele membre trebuie să reducă, cu 50% faţă de nivelurile din 1995, volumul de deşeuri municipale biodegradabile care sunt depozitate, deşeurile municipale biodegradabile urmând a fi transformate în compost sau incinerate. Bulgaria, Cipru, Republica Cehă, Estonia, Grecia, Irlanda, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, România, Slovacia şi Regatul Unit trebuie să atingă o reducere de 25% până în 2010 şi, apoi, să atingă obiectivul de 50% până în 2013.

România poate primi de la UE fonduri nerambursabile de 1,1 miliarde de euro până în 2013 pentru investiţii în managementul deşeurilor. În prezent, CE a aprobat României un singur proiect pentru managementul deşeurilor pentru judeţul Bistriţa-Năsăud, în valoare de 36 de milioane de euro fără TVA.

Majoritatea gropilor de gunoi nu respectă legislaţia

Potrivit ministrului Mediului, Nicolae Nemirschi, ecologizarea unei gropi de gunoi poate dura maximum doi ani şi poate costa între 25 şi 44 de milioane de euro. „Problema gunoiului nu se rezolvă doar de către primării, ci prin intermediul unor asocieri public-privat. În mod concret, vă pot spune că echipe din Ministerul Mediului au verificat situaţia din teritoriu şi ne-am lovit de multe probleme legate mai ales de studiile de fezabilitate. Dramatic este că noi stăm cu miliardele de la UE pe masă şi nu facem nimic cu ele“, a afirmat ministrul Mediului.

Conform datelor recente, la ora actuală, în România, sunt în operare 165 de depozite munici-pale neconforme şi doar 20 conforme, în zona urbană. Totodată, din totalul depozitelor neconforme, mai puţin de jumătate (64) ar fi trebuit închise până joi, 16 iulie, în timp ce restul de 101 îşi vor sista activitatea etapizat, până în 16 iulie 2017.

La începutul anului 2009, Garda Naţională de Mediu (GNM) a inventariat, în zona rurală, 6.224 de spaţii de depozitare, şi numai o mică parte vor fi reabilitate prin închidere sau prin salubrizarea zonei.