Pensionarii din Danemarca trăiesc cel mai bine

▲ Ultimul Barometru European al Pensiilor dat publicităţii, întocmit de Aon Consulting, arată că pensionarii din Danemarca, Estonia, Irlanda, Letonia şi Olanda beneficiază de un sistem de pensii foarte bine pus la punct, condiţiile în care trăiesc fiind dintre cele mai ridicate din punctul de vedere al civilizaţiei ▲ Peste 95% dintre danezi cotizează la fonduri de pensii private, completându-şi astfel veniturile obţinute după pensionare ▲ Sistemul de pensii danez reprezintă un succes şi datorită vârstei înaintate până la care poate munci o persoană ▲ În ţara vecină, Bulgaria, primul fond de pensii private facultative a fost înfiinţat în anul 1994, iar fondurile de pensii obligatorii au demarat în anul 2000 ▲

Concluziile ultimului Barometru European al Pensiilor, întocmit de Aon Consulting, şi dat publicităţii de HotNews.ro, indică diferenţe semnificative între ţările Uniunii Europene din punct de vedere al „reţetei supravieţuirii în condiţii civilizate după depăşirea vârstei de pensionare“. Cele mai sustenabile, durabile sisteme europene de pensii care totodată aduc un venit consistent pensionarilor pentru a duce o viaţă decentă, sunt cele din Danemarca, Estonia, Irlanda, Letonia şi Olanda.

Barometrul s-a realizat ca urmare a unei analize pe patru direcţii, respectiv demografie, sustenabilitatea şi uşurinţa acordării pensiilor, gradul în care pensia publică este suficientă unui trai decent şi apetitul angajaţilor pentru pensiile private.

Dacă diferenţe există oricum între ţări, un lucru îngrijorător semnalat şi de oficialii de la Bruxelles, reprezintă punctul comun ce leagă ţările bătrânului continent, respectiv creşterea numărului de pensionari în raport cu angajaţii care le asigură pensia publică pe sistemul „pay-as-you-go“, şi de aici, ca rezultat, un şir numeros de probleme: se creează o dilemă financiară majoră între asigurarea unui cuantum suficient al pensiilor şi posibilitatea acordării lor pe termen lung.

Se constată astfel că autorităţile din ţările cu natalitate ridicată şi cu speranţă de viaţă crescută fac eforturi pentru asigurarea pensiilor cetăţenilor cu acest drept (exemplu Franţa), spre deosebire de ţările unde perioada de timp privind acordarea pensiilor este serios micşorată din cauza speranţei de viaţă scăzută, fapt ce nu aduce probleme sistemului în a asigura o pensie decentă - Letonia sau Estonia.

Contribuţia la fondul privat de pensii, esenţa succesului unui trai decent la bătrâneţe

Luând în considerare cele patru aspecte enumerate mai sus şi analizate de Barometrul European al Pensiilor, se constată că Danemarca, Estonia, Irlanda, Letonia, Olanda şi Marea Britanie au în acest moment cele mai bune sisteme de pensii din Uniunea Europeană. Un factor important în asigurarea performanţei sistemelor de pensii îl reprezintă pensiile private, care vin în completarea pensiilor publice, destul de mici în majoritatea statelor membre, nu doar în România. Spre exemplu, în Danemarca, deşi pensia publică este departe de a se chema generoasă, majoritatea persoanelor care se retrag din activitate nu suferă o diminuare a nivelului de trai, întrucât majoritatea danezilor cotizează la fondurile private de pensii.

Peste 95% dintre danezi cotizează la fonduri de pensii private, completându-şi astfel veniturile obţinute după pensionare. Sistemul de pensii danez reprezintă un succes şi datorită vârstei înaintate până la care poate munci o persoană, angajatorii având la dispoziţie diferite formule de angajare a persoanelor de peste 55 de ani, astfel încât aproximativ 50 de procente dintre cei ce s-ar putea pensiona preferă să rămână activi.

Marea Britanie, Irlanda şi Olanda îşi datorează echilibrul sistemelor de pensii raportului favorabil dintre pensiile publice şi cele ocupaţionale cu beneficii definite (care asigură un nivel cert al pensiei). Acestea din urmă sunt suficient de mari pentru a compensa pensiile publice. Situaţia este însă pe cale să se deterioreze, companiilor fiindu-le din ce în ce mai dificil să garanteze un anumit nivel al pensiilor. Fenomenul este atât de îngrijorător şi de amploare, încât autorităţile din Marea Britanie au anunţat introducerea unei scheme de pensii naţionale obligatorii cu scopul suplimentării celei publice şi a celor ocupaţionale. Aceasta va începe să funcţioneze cel mai devreme din 2012.

Sistemul de pensii din România nu a fost monitorizat

Cele mai slabe sisteme de pensii sunt cele din Belgia, Grecia şi Slovenia, în Belgia speranţa de viaţă fiind ridicată, iar vârsta pensionării timpurie. Astfel, doar 30% dintre belgienii cu vârste cuprinse între 55 şi 64 de ani sunt angajaţi. Pensiile ocupaţionale nu sunt foarte generoase, aşa că belgienii preferă să facă economii substanţiale încă din timpul vieţii active. Potrivit Barometrului, Slovenia este ţara membră a Uniunii Europene cu cea mai mare speranţă de viaţă, rata natalităţii cea mai scăzuta şi vârstele de pensionare cele mai timpurii, ceea ce face ca pensia publică să fie una dintre cele mai scumpe din Uniunea Europeană şi foarte greu de asigurat pe termen lung. Sistemele de pensii din România şi Bulgaria nu au fost încă monitorizate de Barometrul European al Pensiilor, din cauza aderării recente la Uniunea Europeană.

UE nu a adoptat acte normative care să impună unui stat membru un anumit sistem de pensii, o pensie minimă, medie sau maximă, acordată cetăţenilor săi. Dreptul de a stabili tipurile de pensii, ca şi principiile, metodele şi mecanismele de acordare a acestora revin fiecărui stat membru în parte, ca drept suveran.

Pe plan european, diversificarea sistemelor de pensii a condus, în prezent, la existenţa a 3 piloni ai sistemelor de pensii: pensiile publice, pensiile ocupaţionale şi pensiile administrate privat. Cei trei piloni ai sistemului de pensii se regăsesc, sub o formă sau alta, în aproape toate statele membre ale Uniunii Europene. De aceea, cetăţeanul unui stat membru poate beneficia de pensie provenită din mai multe surse.

Cuantumul pensiilor variază, nu numai în funcţie de sistemul de pensionare la care o persoană a participat în timpul perioadei sale active sau de modul de administrare al acestuia (de către stat, de către întreprinderi sau de către administratori privaţi), dar şi de condiţiile şi criteriile de pensionare în vigoare într-un stat sau altul, de modul de calcul al pensiei, nivelul profiturilor obţinute de fondurile de pensii şi distribuţia acestora, de numărul contribuabililor la sistemele de pensii, dar şi de nivelul general al productivităţii muncii dintr-o ţară sau alta.

Bulgaria, înaintea României, în materie de pensii private

Bulgaria s-a situat înaintea României la implementarea pensiilor private şi industria fondurilor de pensii private din statul vecin. Fondurile de pensii private din Bulgaria gestionau la finele primului semestru din 2007 active nete de 950,87 milioane de euro, conform datelor Comisiei pentru Pieţe de Capital şi Investiţii din Bulgaria, primul fond de pensii private facultative din Bulgaria fiind înfiinţat în anul 1994, iar fondurile de pensii obligatorii au demarat în anul 2000.

Aflată recent în România, Ivanka Daneva, membră a Comisiei pentru Pieţe de Capital şi Investiţii din Bulgaria, a precizat că în prezent există opt societăţi de pensii pe piaţa locală, care operează 24 de fonduri de pensii private. Piaţa este destul de concentrată, numai două companii reuşind să controleze 61% din piaţă ca număr de contributori şi respectiv 63% ca valoare a activelor nete.

Anul trecut, fondurile de pensii private facultative au oferit un randament mediu de 9,58%, cele ocupaţionale - 9,33%, iar cele universale - 8,78%, în condiţiile unei rate a inflaţiei de 6,5%. În ultimii ani însă, randamentele oferite au fost şi cu 10 puncte procentuale peste rata inflaţiei.

Conform legii, un fond de pensii private din Bulgaria trebuie să ofere un randament de cel puţin 60% din randamentul mediu al pieţei.