Previziuni optimiste în privinţa independenţei energetice

România ar putea deveni în câţiva ani cel mai mare producător de gaz din Uniunea Europeană ca urmare a derulării proiectului „Neptun Deep”, potrivit ministrului energiei, Sebastian Burduja. În privinţa unei posibile independenţe din punct de vedere energetic, ministrul subliniază că se fereşte „să ofere termene fixe”, însă ţara noastră are în plan proiecte importante, atât pe partea de energie regenerabilă, cât şi nucleară. 

Cel mai mare proiect de gaze naturale din zona românească a Mării Negre a intrat în faza de dezvoltare. „Neptun Deep” este un proiect strategic datorită căruia România ar putea deveni în câţiva ani cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană. Producţia urmează să înceapă în 2027, iar ministrul energiei, Sebastian Burduja, a apreciat că până la acea dată vom avea şi infrastructura necesară transportului. 

„Acesta este angajamentul pe care Transgaz şi l-a luat, pentru că altfel nu doar că nu vom putea să conectăm gazele acestea în sistemul naţional de transport, dar trebuie să le ducem şi în restul ţării. Deci ne trebuie partea aceea de la Tuzla la Podişor, şi Transgaz, de asemenea, a anunţat demararea acestei investiţii, cu finalizare până în 2027, tocmai pentru a putea prelua volumul de gaze, plus partea din Marea Neagră de care se ocupă OMV împreună cu Romgaz 50%-50%”, a explicat ministrul Burduja într-un interviu acordat Agerpres. 

OMV Petrom şi Romgaz ar urma să investească până la 4 miliarde de euro în acest proiect integrat care va genera o producție de „minimum 100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale, până la, poate, 200 de miliarde”. 

„Potenţialul acolo este colosal pentru România. În momentul acesta, România are anual nevoie cam de 19-20 de miliarde, normal mc. Deci discutăm de asigurarea unei independenţe din perspectiva asta pentru România şi chiar pentru o parte a Europei, cu posibilitatea de a face din România liderul pieţei de producţie de gaz din Uniunea Europeană. Vom fi practic pe primul loc cu aceste cantităţi adiţionale”, a subliniat Sebastian Burduja.

Totuşi, în ceea ce priveşte independenţa energetică, chiar dacă ministrul este prudent în a face previziuni, subliniază că avem în plan numeroase proiecte. „Sunt şi proiecte ale mediului privat, mai ales în zona de solar/eolian, acolo e un interes major. (...) Sunt şi centralele pe gaz din Fondul pentru modernizare, care vizează restructurarea Complexului Energetic Oltenia şi vorbim acolo de Işalniţa, vorbim şi de investiţia cu Tinmar. Vorbim de un proiect privat de la Mintia, cea mai mare centrală pe gaz, cu 1.700 de megawaţi putere instalată şi cu un orizont de finalizare 2026. În zona de producţie cu siguranţă stăm bine şi, bineînţeles, pe termen mediu şi lung vorbim şi de proiectele din zona sectorului nuclear, unitatea 1 retehnologizată, unităţile 3-4, plus reactoarele modulare de mici dimensiuni. Deci, pe zona de energie electrică cred că putem să ne acoperim consumul”, a subliniat ministrul Burduja. (O. N.)