Revoluția fiscală și impactul asupra salariilor

Măsura trecerii contribuțiilor sociale de la angajator la angajat, dar și noua lege a salarizării bugetarilor, cunoscute împreună sub denumirea de „revoluția fiscală”, au început să dea temeri angajaților din România, fie că lucrează la stat sau la privat. Dacă autoritățile de la Palatul Victoria dădeau asigurări că salariile nete nu vor scădea, în realitate se întâmplă altfel. Milioane de persoane ar putea primi mai puțini bani la salariu. De fapt, efectele se simt deja la unele categorii de angajați.

Măsura trecerii contribuțiilor de la angajator la angajat, intrată în vigoare la data de 1 ianuarie 2018, începe să își facă efectul odată cu plata primelor salarii pentru luna trecută. Există deja categorii de angajați care susțin că au primit mai puțini bani la salariu. Potrivit sindicatelor din mediul bugetar, ar fi vorba de câteva zeci de mii de oameni afectați, în timp ce preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), Florin Jianu, afirmă că sunt 2 milioane de angajați în această situație.

Pentru ca salariile să nu scadă în urma trecerii contribuțiilor de la angajator la angajat, angajatorii trebuie să majoreze salariile brute cu un anumit procent. Până în momentul de față doar jumătate dintre angajatorii din România au decis să majoreze salariile brute ale angajaților.

Oficialii Ministerului Muncii spun că singurii bugetari care vor avea salarii mai mici sunt doar acei angajați ai statului care aveau retribuții foarte mari și că, în realitate, salariile vor scădea pentru mai puțin de 3% dintre bugetari. Mai precis, vor scădea salariile unor directori, secretari și alți specialiști din ministerele de Externe, Finanțe, Interne, Agricultură, și din instituții precum APIA și ANAF, conform Ministerului Muncii. De exemplu, unii directori din ANAF pierd peste 400 de lei la salariu, în timp ce anumiți angajați din Ministerul Finanţelor pierd între 73 şi 700 de lei. La Agenția de Plăți în Agricultură tăierile sunt ceva mai mari și ajung chiar la 1.900 de lei net pe lună.

Persoanele cele mai afectate de măsura de mutare a contri­buțiilor la angajat sunt salariații din domeniul IT și cei cu jumătate de normă, dar și profesorii suplinitori, grefierii sau personalul auxiliar din spitale.

Transferul contribuțiilor sociale de la angajator la angajat afectează tot personalul auxiliar din sistemul de învățământ. Este vorba despre persoanele încadrate cu jumătate de normă sau chiar mai puțin care, conform noilor legi date de guvern, chiar dacă sunt angajate part-time, ele trebuie să plătească la stat contribuții la nivelul salariului minim pe economie, care, de la 1 ianuarie, s-a majorat și a ajuns la 1.900 de lei brut.

Calcul: salariu de 500 de lei, taxe de 665 de lei

Un exemplu de angajat care trebuie să vină la modul real cu bani de acasă, în sensul că taxele pe care trebuie să le dea la stat sunt mai mari decât venitul este cel al femeilor de serviciu din instituţiile de învăţământ. Astfel, la un salariu net de 500 de lei, în prezent, taxele sunt de 665 lei, fiind nevoite să aducă de acasă 150 de lei, au explicat reprezentanţii Ministerului Muncii pentru agenția de presă Mediafax.

Pentru angajații cu jumătate de normă, guvernul are de gând să dea o Ordonanță de Urgență pentru majorarea salariilor brute ale personalului auxiliar din instituţiile de stat, bugetari încadraţi cu norme part-time, care, în momentul de față, trebuie să plătească taxe mai mai decât salariile nete pe care le primesc.

Câștigătorii „revoluției fiscale” sunt parlamentarii, care au încasat deja salariul pe luna ianuarie majorat. În timp ce sindicatele și patronatele se plâng că angajaţii din sistemul bugetar pierd între 30% şi 40% din salariu, deputaţii câştigă, începând din luna ianuarie a acestui an, cu 800 de lei mai mult. Revoluția fiscală era în măsură să afecteze salariile parlamentarilor, însă brutul lor a fost majorat tocmai pentru a nu primi bani mai puțini, ceea ce le-a adus un venit mai mare în net. Eugen Teodorovici, actualul ministru al finanțelor, a declarat că au crescut indemnizațiile parlamentarilor, în timp ce salariile a zeci de mii de bugetari scad, în unele cazuri cu procente de până la 40%.