România, locul cinci mondial la viteza de internet

România a ocupat, în 2018, locul al cincilea mondial în ceea ce priveşte viteza de internet, după Singapore, Suedia, Danemarca şi Norvegia, lucru care însă a atras, pe lângă beneficii, şi riscuri cibernetice, arată specialiştii. „Nu trebuie să presupunem că lumea va rămâne aşa cum este acum”, a avertizat şi cel care a inventat acum 30 de ani reţeaua World Wide Web, britanicul Tim Berners-Lee, care a făcut apel la utilizatorii de internet să-şi apere drepturile şi să nu se aştepte ca acestea să le fie apărate de guverne.

Aproape jumătate din populaţie (46%) este îngrijorată de criminalitatea informatică, nivelul îngrijorării fiind cel mai ridicat în Spania (47%), România (40%) şi Italia (39%). Potrivit cyber-barometrului Europ Assistance, realizat de Lexis în nouă ţări, inclusiv România, cu scopul de a studia percepţia cu privire la securitatea cibernetică, acest procent creşte la 49% când sunt implicaţi părinţi şi la 54% când sunt implicaţi copii.

Aproape o treime dintre respondenţi (31%) se simt expuşi riscului unui atac cibernetic şi chiar mai mulţi (38%) când vine vorba de securitatea identităţii copiilor lor. Deşi îngrijorările sunt mari, studiul a mai relevat că protecţia datelor este deseori neglijată.

Pe de altă parte, la nivel internaţional, domeniul securităţii cibernetice a fost fundamentat în jurul anului 2008, cu ocazia ­summitului NATO de la Bucureşti, iar România abia din 2010 a reuşit efectiv să demareze constituirea capabilităţilor de securitate cibernetică.

„Anul 2018 a poziţionat România în privinţa vitezei de internet, pe locul 5 în lume, după Singapore, Suedia, Danemarca şi Norvegia. Acest parametru de performanţă al României a adus beneficii pentru mediul economic, dar în acelaşi timp şi riscuri şi ameninţări. În multe privinţe, criminalitatea informatică din proximitatea României a profitat şi a folosit ţara noastră ca «intermediar» al atacurilor de acest fel”, a declarat, ieri, la Bucureşti, în cadrul unui forum de specialitate, Gabriel Mazilu, fost director adjunct al Centrului Naţional Cyberint din cadrul Serviciului Român de Informaţii (SRI).

Acesta a menţionat, totodată, că, pentru România, anul 2019 reprezintă un pas important în domeniul securităţii cibernetice, odată cu adoptarea Legii 362/2018, care transpune Directiva NIS - Networking Information Security, privind securitatea reţelelor şi a sistemelor informatice.

Referitor la aceeaşi problemă a siguranţei pe Internet, inventatorul World Wide Web, britanicul Tim Berners-Lee, a susţinut luni, la Geneva, cu ocazia împlinirii a 30 de ani de la naşterea reţelei, că răspunderea este a utilizatorilor, care ar trebui să deţină „controlul complet” asupra datelor personale, relatează AFP.

„Nu ar trebui să le puteţi vinde pe bani. Controlul şi accesul asupra datelor sunt drepturi”, a declarat Berners-Lee în timpul unei discuţii cu jurnaliştii la Organizaţia Europeană pentru Cercetare Nucleară (CERN), locul de naştere al Web-ul.

Inventatorul a recunoscut însă că este dificil să impui o reglementare strictă în toate cazurile. „Câteodată, este nevoie de o legis­laţie care să prevadă că datele personale, similar datelor genetice, nu pot fi niciodată utilizate”, a spus acesta.

Britanicul a avertizat asupra unui „viitor posibil”, când „browserul dumneavoastră va păstra urme despre tot ceea ce cumpăraţi, browserul dumneavoastră va păstra, de asemenea, datele financiare”, iar „atunci, browserul vostru va şti mai multe despre dumneavoastră decât Amazon”.

„Nu trebuie să presupunem că lumea va rămâne aşa cum este acum”, a avertizat acesta, făcând apel la utilizatorii de internet să-şi apere drepturile şi să nu se aştepte ca acestea să le fie apărate de guverne.

În 1989, pe când lucra la Centrul de calcul de la CERN, în apropiere de Geneva, Tim Berners-Lee a imaginat „un sistem de gestiune descentralizată a informaţiei”, care a devenit actul de naştere al Web-ului.

Cu ocazia celebrării a 30 de ani de la crearea World Wide Web, Berners-Lee a plecat ieri într-un „turneu” de 30 de ore - pentru cei 30 de ani ai Web-ului”, de la CERN la Londra, apoi în Africa.