Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Analiză Educația online, între etichetă și dependența de internet

Educația online, între etichetă și dependența de internet

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Analiză
Un articol de: Prof. Vlad Adrian Ghiță,   Prof. Gabriela Măcelaru - 10 Mar, 2021

Şcoala online are numeroase avantaje, dar în egală măsură şi dezavantaje. O analiză asupra celor două aspecte ale educaţiei realizată în timpul pandemiei de COVID-19 exclusiv prin intermediul tehnologiei, în mediul virtual, ne ajută să evaluăm mai bine calitatea învăţământului din această perioadă dificilă.

Pentru început, să pornim de la întrebarea de bază: „A studia online sau nu?” Ne-am îndoit, adesea, de aplicarea metodelor şi tiparelor vestice la o cultură est-europeană precum cea românească, deoarece se ştie că modelele au aplicabilitate în măsura în care şi cultura este similară.

Pe parcursul activității didactice ne-am confruntat cu o serie de probleme cauzate de faptul că, înainte de implementarea educației digitale, elevilor nu li s-a oferit un training cu un conținut de norme și etică în legătură cu studiul online. Cea mai indicată era folosirea modelului lui Bruce Tuckman (1938- 2016): Normare, formare, reașe­zare și performare (Norm, form, storm, perform). Noi am intrat deja în cea de-a patra fază - performare fără normare și fără stadiile de formare și reașezare a lucrurilor. De aceea, ne-am trezit prinși în vâltoarea deciziilor cauzate de pandemie fără să fi avut timp de a reflecta la cum este mai bine să studiem online. 

Cheia, participarea activă

În țările vestice, studenții sau angajații care lucrează de la dis­tanță (de acasă) în vânzări sau marketing au o rețetă de succes de la care nu se abat niciodată, „eticheta”, iar aceasta îi ajută să funcționeze la cote maxime. Din regulile de etichetă, care normează comportamentul pe internet, fac parte: crearea unui colț de lucru, același mereu, adecvat, dotat cu cele necesare studiului (laptop, tabletă, telefon etc). În acest capitol intră şi îmbrăcămintea, aceste persoane folosind o ținută „smart casual” sau „business casual”. Maxima „îmbracă-te pentru succes” este valabilă și aici. Nu poți performa la școala online în pijama și nici accesând tableta sau telefonul de la sala de fitness, sau din metrou, sau din drum spre piață cu camera închisă. Școala este școală. Elevilor nu li s-au explicat aceste elemente simple de etichetă. Camerele deschise şi ascultarea activă, contactul vizual cu ceilalți te ajută să participi eficient la o lecție digitală. Participarea activă este cheia. Elevii români au înțeles că există suficiente motive pentru care nu sunt obligați să își țină camera deschisă (condiții precare, discreție etc.) și au abuzat de această portiță pentru a face și alte lucruri în același timp (de exemplu, să joace jocuri video pe telefon).

Avantaje

Un element pozitiv al educației online este acela că poți accesa o serie de video-uri pe tematica predată și de fișe de exerciții interactive, pe care la clasă nu le-ai putea aborda. De asemenea, poți lucra pe echipe „in break rooms” (unele programe au aşa ceva), poți face piese de teatru, concurs de karaoke, dezbateri, teste și multe altele. Mai mult decât atât, economisim hârtie și energia unui drum aglomerat. Aș pleda pentru mediul virtual față de cel fizic, faţă în faţă, datorită faptului că elevul este mai concentrat pe activitate, postează mai rapid temele, are confortul locului său de lucru, își permite să bea un suc și să lucreze cu plăcere, fără restricțiile dintr-o sală de clasă.

Cormac McCarthy, un romancier american, afirmă că „educația este personală. Asta face educația, lumea să devină personală“. Pentru a constata adevărul acestei afirmații, să ne gândim cum ar arăta lucrurile dacă am fi șablonați să devenim toți în același fel, să ne dezvoltăm aceleași abilități. „Educația te face liber“, sublinia Epictet. Astfel, alegi să studiezi ceea ce te pasionează și este în conformitate cu abilitățile și inteli­gența ce ți-au fost dăruite, cu zestrea şi talantul primite de la Dumnezeu. Educația online te ajută să aprofundezi tematicile care te inte­resează și să cercetezi mai amă­nunțit. Oricum toți ne folosim de internet ca resursă pentru a ne rezolva temele și eseurile.

Mult a fost blamată educația online mai ales de către cei care nu dispun de mijloace tehnologice, de gadget-uri, de către cei care nu au abilități tehnice sau autodisciplina propriului program de studiu. Socializarea este minunată și ne putem întâlni oricând dorim pentru aceasta, însă, din nefericire, foarte mulți elevi vin la școala reală pentru a socializa inclusiv în timpul orelor de curs, nu doar în pauze. În ceea ce privește procesul de învățare, concentrarea este mai eficientă online. 

Dezavantaje

Totuși, trebuie punctate și neajunsurile educației digitale. Conform unui studiu recent, una din patru școli nu are acces la internet; nouă din zece școli nu sunt dotate cu laptop-uri, PC-uri sau tablete și doar 59% dintre elevi au participat la orele online. În aceste condiții, devine clar că pandemia contribuie la sporirea riscului de analfabetism. Totodată, lipsa de comunicare afectivă din mediul virtual îi lipsește pe elevi de căldura sufletească ce le-ar fi fost transmisă de către profesori în sala de clasă.

Faptul că o parte semnificativă dintre elevi se conectează cu camerele închise îl determină adesea pe profesor să interacționeze doar cu cei câțiva elevi care răspund de fiecare dată, în timp ce toți ceilalți, în special cei introvertiți, vor fi neglijați. Nedeschiderea camerelor de către elevi și faptul că uneori sunt lipsiți de reacție reprezintă un factor anxiogen pentru profesori, care sunt nevoiți să continue lecția chiar și când sunt lipsiți de orice formă de feedback. Sentimentul că vorbești singur, însă, trebuie ignorat, deoarece elevii vor răspunde până la urmă. De altfel, chiar și dacă toți elevii și-ar deschide camerele, tot ar exista dezavantajul stresului pe care îl generează faptul că te știi privit de alți oameni. Un elev cu camera deschisă ar putea să performeze mai slab tocmai din cauza faptului că este atent la fiecare gest pe care îl face și că verifică mereu să vadă cum arată pe cameră.

Dialogul dintre profesor și elevi poate fi punctat de scurte momente de tăcere generate de viteza mică a internetului. Un studiu din anul 2014 (autorii fiind Schoenenberg, Raake și Koeppe) arată că o întârziere chiar şi de o secundă în transmiterea vocii pe internet ne determină să îl considerăm pe interlocutor mai puțin prietenos și atent la conversația cu noi (chiar dacă întârzierea nu a fost cauzată de el, ci de calitatea slabă a conexiunii). Sunt puțini profesorii care utilizează în paralel și alte platforme educaționale (edmodo.com, de exem- plu) în afară de cele puse la dis­poziție de Ministerul Educaţiei
(G Suite și Office 365 A1). Un alt factor negativ este generat de faptul că școala și familia nu mai sunt acum două contexte distincte din viața elevului, ci la ambele participă de acasă.

Oboseala psihică generată de educația digitală poate fi alinată prin limitarea timpului petrecut în fața ecranelor de orice fel în afara orelor online și prin efectuarea unor exerciții fizice în pauze. Ar fi trebuit ca la fiecare douăzeci de minute să mutăm ochii de la ecran pentru a-i odihni. Elevii și profesorii sunt mai irascibili după ce petrec ore întregi zilnic în fața diferitelor ecrane.

Postura incorectă a corpului din timpul participării la orele online din pat, canapea sau fotoliu poate provoca în timp dureri de cap, de oase sau de ligamente în zona gâtului, rigiditatea spatelui sau artrită, chiar dacă tinerii nu se resimt în primul an. Mult mai potrivită este utilizarea unui scaun ergonomic de birou, care să susțină partea inferioară a spatelui, aceasta trebuind susținută cu o pernă în cazul în care se stă în pat (cu toate că aceasta nu este recomandabil).

Copiii expuși de timpuriu la tehnologia „touch-screen” vor utiliza cu dificultate instrumentele de scris (care necesită mai multă dexteritate). Principalele dezavantaje ale utilizării excesive a internetului rămân totuși de ordin duhovnicesc: erotismul, judecarea aproapelui, împrăștierea minții, pierderea timpului, plagiatul, lenevirea, limbajul vulgar, dezinformarea, necredința. Acestea sunt doar câteva păcate la care suntem invitați constant în mediul online. În schimb, „acolo unde există iubirea lui Hristos, singurătatea se risipeşte. Eşti liniştit, bucuros, plin. Nici melancolie, nici boală, nici apăsare, nici frământare, nici tristeţe, nici iad”, învăţa Sfântul Porfirie Kafsokalivitul.

 

Vlad Adrian Ghiță este profesor de religie, iar Gabriela Măcelaru, profesoară de limba engleză.

Citeşte mai multe despre:   online