România are 8.000 de locuri de muncă pentru străini

Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei vrea să aloce lucrătorilor străini un număr de 8.000 de locuri de muncă în România, în condiţiile în care, la nivel naţional, sunt în momentul de faţă 10.000 de joburi vacante. În plus, reprezentanţii Băncii Mondiale avertizează că vârful şomajului va fi atins de România abia în primăvara anului viitor, ajungându-se la aproximativ 700.000 de români fără un loc de muncă. Situaţia este şi mai dificilă în condiţiile în care studiile recente ale instituţiilor europene arată că unui şomer român îi trebuie aproape un an pentru a se reangaja.

Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei intenţionează să elibereze pentru anul 2010 un număr de 8.000 de autorizaţii de muncă pentru cetăţenii străini care vor să lucreze în România, în acest sens propunând spre dezbatere publică pe pagina de internet a ministerului proiectul de lege. Reprezentanţii ministerului susţin că pe teritoriul României oricum locuiesc foarte mulţi cetăţeni străini şi, în plus, acest lucru ar aduce la bugetul de stat o sumă considerabilă, respectiv 1,6 milioane de euro.

Potrivit reprezentanţilor ministerului, pentru eliberarea unei autorizaţii de muncă, costul este de 200 de euro, iar pentru autorizaţiile de muncă acordate studenţilor sau lucrătorilor sezonieri se plătesc câte 50 de euro. În plus, pentru lucrători permanenţi sau asimilaţi lucrătorilor permanenţi, angajatorii vor plăti taxele, impozitele şi alte contribuţii prevăzute de legislaţia în vigoare, a mai precizat Ministerul Muncii.

Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale (MMFPS) a stabilit în proiect că pot fi acordate 5.500 de autorizaţii de muncă pentru lucrători permanenţi, 1.000 de autorizaţii de muncă pentru lucrători detaşaţi, 400 de autorizaţii de muncă pentru lucrători sezonieri, 100 de autorizaţii de muncă nominale, 200 de autorizaţii de muncă pentru lucrători stagiari, 500 de autorizaţii de muncă pentru sportivi şi 300 de autorizaţii de muncă pentru lucrători transfrontalieri.

Reprezentanţii ministerului argumentează această decizie cu unele schimbări ce vor avea loc anul viitor. Printre acestea, se enumeră potenţialul de dezvoltare economică a României prin utilizarea fondurilor structurale disponibile din partea Uniunii Europene, necesitatea de a asigura forţa de muncă cerută în unele sectoare de activitate sau meserii, care nu poate fi acoperită de lucrătorii români, din cauza emigrării masive a acestora în străinătate, precum şi prevenirea creşterii numărului de persoane care lucrează în România fără forme legale.

Numărul locurilor de muncă ar putea fi suplimentat dacă există mai multe cereri

Deşi 8.000 de locuri de muncă sunt multe, în condiţiile în care totalul locurilor vacante la nivel naţional este de aproape 10.000 de locuri, reprezentanţii ministerului spun că, în situaţia în care numărul cererilor pentru eliberarea de autorizaţii de muncă este mai mare decât numărul stabilit, acesta poate fi suplimentat prin hotărâre a Guvernului, în baza unui memoriu justificativ, la propunerea Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, se mai precizează în proiect.

„Aceşti 8.000 de străini care ar fi încadraţi în muncă în România în baza autorizaţiilor de muncă ar reprezenta aproximativ 0,18% din numărul total al efectivului de salariaţi din economie, care potrivit Institutului Naţional de Statistică era de 4.480.700 de persoane, la 31 august 2009. De asemenea, prin prezentul act normativ se asigură un control al numărului străinilor care intră în scop de muncă pe teritoriul României şi se limitează numărul lucrătorilor detaşaţi, pentru care nu se plătesc contribuţii de asigurări sociale în România“, potrivit Notei de fundamentare a actului normativ.

Autorităţile române au decis să acorde acelaşi număr de locuri de muncă pentru străini ca şi în anul 2009, chiar dacă numărul posturilor vacante a scăzut considerabil în ultimul an, din cauza crizei economice. Potrivit Agenţiei Naţionale de Ocupare a Forţei de Muncă, în luna noiembrie erau înregistrate aproape 10.000 de joburi, scăzând cu aproape 1.000 faţă de ultima raportare. În plus, reprezentanţii Băncii Mondiale avertizează că nivelul maxim al ratei şomajului va fi atins abia la începutul anului viitor, ceea ce va face ca mai mulţi români să îşi caute un loc de muncă.

Potrivit ANOFM, în momentul de faţă, cele mai multe locuri de muncă oferite până pe 18 noiembrie sunt în judeţele Buzău (764), Iaşi (745) şi Bucureşti (622), iar cele mai puţine locuri libere sunt în judeţele Ilfov (27), Mehedinţi (29) şi Dâmboviţa (36).

Vârful şomajului va fi atins în prima parte a anului 2010

Deşi rata şomajului a atins cote alarmante în ultima vreme, vârful crizei încă nu a trecut, spun specialiştii. Potrivit economistului Băncii Mondiale, Cătălin Păuna, rata şomajului va atinge vârful abia în prima parte a anului următor, însă nu va depăşi totuşi 10 procente.

„Cred că nu am văzut încă vârful pentru rata şomajului, acesta va fi atins undeva, în 2010, în trimestrul I sau al II-lea. Cred că în continuare companiile vor fi reţinute în a face angajări, deoarece au învăţat lecţia în perioada de criză. Pe de altă parte, intrările în şomaj nu au fost atât de mari cât se preconiza iniţial. Nu cred că vom ajunge la o rată de 10%, dar este o părere proprie“, a spus Păuna.

El a subliniat că există anumite categorii cărora le va fi dificil să îşi găsească locuri de muncă, precum absolvenţii sau şomerii proveniţi din zone de activitate nerestructurate.

„Şomajul pentru tineri era mare şi înainte de criză, cam 20% dintre ei nu îşi găseau locuri de muncă. Va exista o anumită rigiditate a pieţei muncii pe zone nerestructurate, persoanele respective nu vor avea calificările specifice necesare pentru alte domenii. În plus, există un nivel ridicat al şomajului de lungă durată, în care sunt aproximativ 50% dintre şomeri“, a adăugat Păuna.

Economistul a subliniat că evoluţia şomajului depinde în mare măsură de ritmul în care se va relansa economia.

Pe de altă parte, economistul-senior al Băncii Mondiale pentru Europa şi Asia Centrală, Kaspar Richter, a declarat că ţările din UE-10 se vor redresa mai rapid decât restul membrelor Uniunii, însă nu este obligatoriu ca statele cu rate de creştere economică ridicate înainte de criză să revină la astfel de niveluri şi după.

Numărul total de şomeri a crescut în octombrie cu 28.799 faţă de luna precedentă, până la 653.939, nivel maxim al ultimilor cinci ani şi şase luni, iar rata şomajului a urcat la 7,1%, potrivit datelor publicate de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM).

Problema şomajului în sine nu este singura care apasă pe umerii românilor, deoarece nu există un rulaj al forţei de muncă prin reconversie profesională sau prin simpla schimbare a locului de muncă. Potrivit unui raport al Comisiei Europene, un român are nevoie de aproape un an pentru a se reangaja.

România s-a clasat pe locul opt între ţările din Uniunea Europeană după durata medie a şomajului, un şomer român având nevoie de 9,7 luni ca să-şi găsească o slujbă nouă.

360.000 de români au plecat la muncă în străinătate, oficial, în 2009

Cei mai mulţi dintre românii care au plecat anul acesta să muncească în străinătate s-au angajat în agricultură, hoteluri, restaurante sau în domeniul medical, potrivit datelor furnizate de firmele de recrutare şi de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM).

Cele mai multe locuri de muncă obţinute de români sunt pe perioadă determinată, de două până la patru luni. Cu toate acestea, au fost încheiate şi contracte pe intervale mai lungi de timp sau pe perioadă nedeterminată. Spre deosebire de anii trecuţi, ţările preferate de români în acest an sunt Germania, Franţa sau Danemarca. Veniturile obţinute în străinătate nu diferă faţă de cele de anul trecut. În funcţie de postul ocupat, dar şi de experienţă, românii pot câştiga până la 8.700 de euro lunar.

Specialiştii în resurse umane spun că principalele motive care determină exodul românilor sunt pierderea locului de muncă, lipsa unui venit care să le asigure un trai decent sau dorinţa de a câştiga mai bine.

Conform datelor furnizate de ANOFM, numărul românilor plecaţi la muncă în străinătate, înregistraţi de agenţie, s-a dublat faţă de anul trecut, depăşind astfel 100.000 de persoane. Prin agenţia de stat, românii au două posibilităţi de a pleca în străinătate, fie prin acordurile bilaterale pe care România le-a semnat cu ţările europene, fie prin reţeaua de recrutare on-line EURES. Astfel, dacă în 2008 peste 52.600 de persoane au plecat prin ANOFM, în 2009, numărul acestora a depăşit 101.500 de persoane, dintre care aproape 1.000 prin reţeaua EURES.