A fost publicat ultimul volum din „Dicţionarul-tezaur al limbii române“

Dan Berindei, vicepreşedinte al Academiei Române, a apreciat, miercuri, în Aula Academiei Române, că finalizarea "Dicţionarului-tezaur al limbii române" (DTLR) reprezintă o izbândă a naţiunii române, o sărbătoare a lingviştilor şi a Academiei Române.

Marius Sala, vicepreşedinte al Academiei Române, redactor responsabil al dicţionarului, a apreciat că DTLR este "catedrala limbii române, la care au lucrat meşteri mari, calfe şi zidari de care se cuvine să ne amintim".

"Limba naţională este, astăzi, sub asediul prostului gust al inculturii, al neologismelor, al romglezei, al limbii mass-media şi al barbarismelor, dicţionarul finalizat azi, deşi nu este un îndreptar, având un rol important în apărarea limbii române", a spus Eugen Simion, preşedintele Secţiei de Filologie şi Literatură a Academiei Române, adăugând că "democraţiile vechi vest-europene, precum Franţa, au organisme speciale de apărare a limbii lor".

Realizarea prestigiosului şi dificilului proiect a cuprins, de la 1867, când a fost demarat, şi până în prezent patru etape: 1887-1884, avându-i drept coordonatori pe A. T. Laurian şi I. Heliade Rădulescu; 1884-1893, coordonator B. P. Hasdeu, dicţionarul ajungând până la cuvântul "bărbat"; 1897-1905 - Al. Philiphide; 1906-1949 - Sextil Puşcariu (până la cuvântul "lorniţă", cu un total de 3.071 de pagini, 60.000 de cuvinte). Elaborarea dicţionarului este întreruptă voluntar în 1949, Institutul de Lingvistică preluându-l în 1959, prin directorul acestuia, Iorgu Iordan, alături de Al. Graur şi Ion Coteanu. Din 1997, proiectul este preluat şi finalizat de un colectiv condus de academicienii Gh. Mihăilă şi Marius Sala, DTLR însumând astfel, în total, 37 de volume, 17.885 de pagini, 175.000 de cuvinte şi variante.