Cifrele de şcolarizare pentru anul 2010-2011 rămân nemodificate

Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului (MECTS) a anunţat cifrele de şcolarizare pentru anul şcolar/universitar 2010-2011, acestea rămânând neschimbate faţă de anul şcolar în curs. Numărul locurilor în grădiniţe este de 660.000, iar cel al locurilor din învăţământul liceal, clasa a IX-a, învăţământ de zi, de 210.000.

Executivul a aprobat, săptămâna trecută, cifrele de şcolarizare pentru anul şcolar/universitar 2010-2011, pentru învăţământul preuniversitar şi superior de stat. Numărul locurilor în grădiniţele de stat în anul şcolar 2010-2011 este de 660.000, iar cel al locurilor în învăţământul liceal, clasa a IX-a, învăţământ de zi, este de 210.000. Numărul elevilor în clasele V-VIII, învăţământ de zi, a fost stabilit la 930.000, în timp ce pentru învăţământul postliceal de zi şi/sau seral au fost alocate 14.732 de locuri, se arată într-un comunicat al Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului (MECTS).

În învăţământul universitar, stabilirea cifrei de şcolarizare pentru ciclul de licenţă a avut la bază, între altele, numărul estimat al absolvenţilor de liceu cu diplomă de bacalaureat din promoţia 2010 şi din promoţiile anterioare şi propunerile înaintate de către universităţi, în funcţie de capacitatea de şcolarizare. Astfel, ministerul a anunţat că pentru studiile universitare de licenţă (anul I) s-au alocat 62.600 de locuri (la fel ca în anul trecut), pentru masterat au fost repartizate 35.500 locuri (la fel ca în anul trecut), iar pentru doctorat numărul locurilor a ajuns la 3.500 (cu 500 mai mult decât în anul precedent).

Cifrele de şcolarizare dimensionează sistemul naţional de învăţământ în funcţie de o serie de indicatori specifici, pentru fiecare ciclu de învăţământ în parte. Pentru învăţământul preuniversitar de stat, propunerile pentru cifrele de şcolarizare se bazează pe proiectele înaintate de către inspectoratele şcolare şi sunt fundamentate pe evoluţia demografică a populaţiei de vârstă preşcolară şi şcolară, pe capacitatea liceelor de a răspunde solicitărilor, pe opţiunile elevilor şi părinţilor, pe studiile privind evoluţia în perspectivă a pieţei muncii, respectiv tendinţele privind dezvoltarea regională şi a zonelor în care se află unităţile de învăţământ. Numărul de locuri pentru învăţământul de artă şi sportiv a fost corelat cu performanţele realizate în acest domeniu.

Propunerile pentru studiile universitare de masterat şi doctorat au avut în vedere creşterea numărului de locuri pentru programele de master, mesajele provenite din mediul economic şi social, stimularea implicării comunităţii academice în prospectarea cererilor sociale şi economice de calificări universitare, în organizarea fluxurilor studenţeşti şi a programelor de studii în funcţie de aceste cereri, astfel încât să sporească în mod notabil contribuţia învăţământului superior la accelerarea, chiar orientarea, schimbărilor din societatea românească.