Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Historica Biserica Greacă din Brăila

Biserica Greacă din Brăila

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Historica
Un articol de: Adrian Nicolae Petcu - 29 Mai 2010

Eliberarea Brăilei în 1829 şi liberalizarea comerţului pe Dunăre au favorizat foarte mult venirea negustorilor greci, în special din insulele Ionice, Kefalonia şi Ithaca. Dar prezenţa comunităţii greceşti în acest oraş dunărean impunea şi ridicarea unui lăcaş de rugăciune, începând cu 1863, atunci când s-a obţinut aprobarea de la domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Biserica comunităţii greceşti brăilene a fost construită după un plan de cruce greacă, cu trei altare: central, cu hramul "Bunei Vestiri", cel sudic, al "Sf. Nicolae", protectorul marinarilor, iar cel nordic, al "Sf. Gherasim din Kefalonia", sub acesta la fiecare praznic al "Izvorului Tămăduirii" descoperindu-se un izvor de apă făcătoare de minuni. Lăcaşul a fost finalizat în 1872, fiind sfinţit de episcopul Melchisedec Ştefănescu la 29 octombrie. Pictura interioară a fost executată de mai mulţi pictori de-a lungul timpului, în Altar, iconografia purtând semnătura lui Gheorghe Tattarescu. Până în 1949, în această biserică au slujit preoţi greci, după această dată parohia fiind condusă de o epitropie greco-română.