Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Historica De ce erau râvnite medicina şi ingineria în comunism

De ce erau râvnite medicina şi ingineria în comunism

Un articol de: Cătălin Turliuc - 15 Iul, 2007

Comuniştii au acordat, încă de la început, o atenţie deosebită tineretului, cu ajutorul căruia sperau să edifice societatea imaginată de ei. Cât de încântaţi

s-au arătat tinerii de strategiile comuniste putem afla de la cei care astăzi ne sunt părinţi sau bunici şi care au trăit pe viu acele vremuri. O altă şansă este cea oferită de consultarea documentelor redactate în acea perioadă, de tinerii care au părăsit ţara, sătui de îndoctrinarea comunistă. Două astfel de documente, păstrate în depozitele budapestane ale Open Society Archives, vi le prezentăm în continuare, pentru a vă face o imagine a acelor vremuri sau, după caz, a vi le reaminti.

Textul care urmează reprezintă un fragment dintr-un chestionar la care a răspuns un tânăr refugiat politic român (student) în anul 1958 şi care descrie, uneori pătimaş, o realitate perfect cunoscută lui. Autorul analizei referitoare la „Uniunea Tineretului Muncitoresc“ este un etnic grec din România, care a avut şansa de a emigra în Occident şi care descrie realităţile anului 1958.

Tineretul: atitudinea, moralul şi moralitatea sa

Tinerii sunt cei ce au nevoie de judecată în păreri, nu se pot lăsa numai pe seama sentimentelor. Criza morală cea mai însemnată, cea ce m-a făcut să-mi risc viaţa pentru a ajunge în lumea liberă, a fost moartea tragică şi inexplicabilă a tatălui meu, precum şi eliminarea mea din ultimul an de studii al Facultăţii de Fizică din Bucureşti. Această criză m-a făcut să-mi dau seama că tinerii ca mine sunt sortiţi pieirii în ţară şi că nu vom putea fi de folos ţării decât dacă ne riscăm viaţa şi ne arătăm oameni hotărâţi. Tineretul din ţară pe care-l cunosc are aproape aceleaşi trăsături ca acela care le-am descris pentru mine.

Însă marea majoritate a tineretului român s-a transformat într-un fel de turmă. Puţini mai au o personalitate şi o credinţă, doar speranţa le-a mai rămas.

Huliganismul. Această noţiune de huliganism trebuie privită astfel: orice manifestare tinerească ieşită din cadrul stabilit de partid este privită şi calificată drept huliganism. Prin aceasta se caută să se înăbuşe în faşă orice spirit de inovaţie, în orice domeniu, a tineretului. Orice copiere a Occidentului este huliganism: dans, modă, literatură, excentricitate. S-au înfiinţat aşa-zise gărzi de tineret ce umblă pe străzi şi caută huligani. Aceşti huligani sunt tineri ce adoptă o coafură sau o îmbrăcăminte mai modernă. Ei sunt duşi la securitate, bătuţi sau trimişi la „stuf“.

Viaţa de student şi profesiile râvnite

Studenţii. Orele ce-l ocupă pe un student pot fi împărţite în mai multe categorii. În general, are loc o conferinţă sau şedinţă pe lună (în fabrici una pe săptămână) obligatorie. Conferinţe cu diverse subiecte au loc de 2-3 ori pe săptămână şi ţin câte două ore fiecare. Mai există 8-10 ore de laborator pe săptămână. Drumurile depind de fiecare student şi se fac de obicei cu tramvaiul. Mesele se iau obişnuit la cantinele studenţeşti ce sunt proaste şi insuficiente. Pentru studii particulare, studentul are prea puţin timp liber; de obicei învaţă cursul predat în şcoală şi atât. Lecturi generale sunt puţine şi doar ce cade ocazional prin mâini. Venitul studentului se rezumă la bursă, pentru cei ce o au. În acest caz, din cei 270 de lei, el dă 210 la cantină, 40 la cămin şi 20 de lei îi rămâne de buzunar, adică mizerie totală.

Majoritatea familiilor nu au posibilitatea să-şi ajute copilul în facultate, nu există venituri secundare aşa că studentul este omul fără bani, prin excelenţă: trăieşte şi se distrează cum poate. El locuieşte fie la cămin, fie în gazdă, fie în cadrul familiei. La cămin e groaznic de locuit, la gazdă este scump, aşa că numai în familie găseşti camera ta de învăţat şi un confort relativ. La cămin se stă de la 8 până la 40-50 într-o cameră, iar la gazdă câte 2 până la 4. Serviciul militar este obligatoriu, iar dacă eşti membru în UTM, trebuie să iei parte la şedinţele organizate de ei.

Toţi studenţii participă obligatoriu la defilări sau diferite mitinguri. În plus, se mai adaugă aşa-zisa muncă voluntară.

Ocupaţii şi profesii. Profesiile cele mai preferate sunt ingineria şi medicina, căci în acest fel eşti mai independent, ai o situaţie mai sigură şi bani mai mulţi, deci, preocupări pur materialiste.

Meşteşugurile sunt considerate ca neplăcute căci cel mai prost o duc muncitorii, atât material, cât şi uman. Piedicile pentru adoptarea acestor două profesii sunt: originea nesănătoasă şi sărăcia familiei.

„Tineretul nu ştie ce să creadă despre realizările ştiinţei sovietice“

Controlul şi educaţia de partid. Prin toate publicaţiile şi bibliotecile, partidul îşi exercită puterea şi dorinţa de a educa tineretul în spiritul comunist. Se publică numai cărţi aprobate de organe speciale. Despre religie nu se vorbeşte deloc sau li se spune că-i mai bine să nu poarte cruciuliţe ori medalioane la gât, că: „Ce-i aia?“.

Cei ce nu sunt membri în UTM sunt lăsaţi în pace, adică nu li se ţin cursuri speciale de educare; ei au însă neplăceri în cursul întregii şcolarităţi şi apoi la ocuparea unui post. Toate manifestările culturale sunt politizate, inclusiv filmele, teatrele şi jucăriile.

Sovietizarea tineretului. Reacţia tineretului nu este făţişă, dar aproape toţi tinerii nu sunt comunişti şi nici nu pot fi. Mulţi tineri privesc cu teamă infiltrarea URSS-ului în alte ţări şi nu înţeleg cum se poate acest lucru. Teama aceasta le poate chiar forma convingerea că URSS este o forţă şi că comunismul va cuceri lumea. Patriotismul tineretului se manifestă prin răceala lui faţă de toate chemările aşa-zise patriotice ale comuniştilor. Tineretul păstrează o atitudine de gheaţă, exprimând clar voinţa de a fi lăsat în pace.

Atitudinea faţă de comunism. Tinerii privesc UTM-ul ca o calamitate, ca un fel de rău necesar şi inevitabil. Toţi secretarii utemişti sunt tineri inculţi şi nu sunt simpatizaţi de ceilalţi. Şedinţele UTM sunt adevărate torturi şi toţi caută să fugă de ele, găsind pentru aceasta diferite pretexte. Se vorbeşte de UTM în termeni de zeflemea şi nimeni nu ascultă de glasul organizaţiei. Tineretul nu ştie ce să creadă despre realizările ştiinţei sovietice, cum ar fi, de exemplu, satelitul. El admiră desigur această cucerire sovietică. Tinerii nu numai că nu ştiu nimic despre Rusia şi celelalte ţări europene, dar nu ştiu precis nici ce se întâmplă la ei în ţară, fiind complet neinformaţi.

Atitudinea faţă de lumea liberă. Tineretul are o singură speranţă: lumea liberă. El o iubeşte prin afinitatea lui sufletească deşi nu o cunoaşte deloc. Prin propaganda comunistă, ceea ce învaţă şi aude tineretul despre ţările occidentale sunt lucruri inumane: rasism, crime, hoţii, mizerie, foamete, tineri de bani gata, rock and roll, baruri, femei şi prostituate, capitalişti, bancheri, patroni, muncitori în mizerie, degradare umană, supraproducţie, colonialism etc. El nu le crede, dar nici nu cunoaşte adevărul.

Uniunea Tineretului Muncitoresc

Din această organizaţie face parte din oficiu tot tineretul ţării ce a depăşit vârsta de 15 ani. De îndată ce a împlinit această vârstă i se înaintează, de către organizaţia pionerilor fişele, fiecărui tânăr la UTM unde este chemat a se prezenta. I se pune la dispoziţie un chestionar pentru completare cu toate datele referitoare la genealogia familiei spre a se face dovada că are origine sănătoasă; se duce munca de lămurire prin organizaţia de bază a şcolii dacă este elev sau prin organizaţia de bază a UTM din întreprindere, după care, dacă corespund datele şi satisface cerinţele statutelor UTM, se procedează la primirea adeziunii depuse de cel în cauză.

UTM-ul, filtrul viitoarelor cadre

Partidul Muncitoresc Român deţine toată puterea şi are toată influenţa politică şi organizatorică în conducerea, organizarea şi îndrumarea UTM. Se dă o deosebită atenţie acestei organizaţii de mase de unde se recrutează elementele necesare la organizarea şi conducerea instituţiilor statale, întreprinderilor comerciale, a partidului, etc. Aici se face selecţionarea elementelor din masele largi ale poporului care au calităţi alese, trimise mai departe a-şi completa studiile pentru care au aptitudini şi înclinaţie. Putem spune că organizaţia UTM este o instituţie bine dotată cu personal ce are misiunea specială de a verifica pe teren fişele tuturor tinerilor ce fac parte din organizaţie, a lua măsuri de o cât mai bună selecţionare a lor, având chiar putere ca prin referate directe a dispune trimiterea celor vizaţi în şcoli de specialitate, pe contul întreprinderilor unde au lucrat, întreprinderi care suportă întreţinerea în şcoli, când, după terminarea studiilor, se înapoiază luându-şi serviciul la instituţia de unde a plecat.

UTM duce şi în viaţa particulară a membrilor săi munca educativă şi îndrumare formând echipe sportive, de teatru şi dansuri din rândurile elementelor cu aceste aptitudini, unele din aceste echipe au ajuns cu renume în ţară şi în străinătate.

Constănţenii, fruntaşi la creşterea iepurilor de casă

Organizaţia UTM are filiale la absolut toate localităţile ţării, iar concentrarea datelor se face cu regularitate matematică prin rapoarte chenzinale de activitate şi realizări.

Salarizarea personalului se face prin angajări permanente la birourile centrale ale UTM. În întreprinderi, posturile sunt onorifice.

UTM-iştii au avantaje deosebite din toate punctele de vedere. La angajări sunt ajutaţi a fi plasaţi în muncă prin organizaţii UTM, sunt preferaţi şi au prioritate în întreprinderi, unde la salarizare sunt încadraţi mai bine ca cei ce nu sunt UTM; au reduceri la anumite reprezentaţii, de asemenea în şcoli sunt primiţi cu prioritate; de asemenea se organizează tabere speciale de vară UTM unde sunt trimişi loturi mari din diferite întreprinderi şi în toate regiunile pitoreşti ale ţării, unde se găsesc condiţii de cazare şi alimentaţie cu nelipsitele biblioteci, săli de lectură bogat amenajate, terenuri de sport, excursii etc. Se face totul a fi cât mai plăcut şi mai bogat pentru o cât mai hotărâtă captare şi convingere a tineretului pentru PRM.

Obligaţiunile luate de şefii UTM din regiunea Constanţa pentru sprijinirea planului la ultima plenară se referă pe primul plan la înfiinţarea crescătorilor de iepuri de casă, de asemenea s-au luat angajamente pentru plantare de puieţi pe marginea şoselelor şi a drumurilor comunale, de asemenea plantarea străzilor la oraşe şi sate cu material săditor pus la dispoziţie din pepinierele de stat, ca şi formarea de perdele silvice în jurul oraşelor.

Graţie propagandei intense duse de organele UTM la oraşe şi sate, angajamentele au fost din plin şi la timp executate.

n. r. - titlul şi intertitlurile aparţin redacţiei