Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Psihologie Atenția, clarificarea scopurilor și ordinea în gânduri

Atenția, clarificarea scopurilor și ordinea în gânduri

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Psihologie
Un articol de: Alina A. Rotaru - 26 Noi, 2020

Îți îndeplinești o sarcină de serviciu și în același timp primești notificări pe o rețea socială, respingi un apel telefonic și te gândești la ce mai ai de făcut în restul zilei. Îți este cunoscut scenariul în care faci două sau trei lucruri aproape simultan, dar pe nici unul foarte bine sau pe nici unul nu îl finalizezi?

Mediul în care trăim este plin de stimuli, iar a te concentra pe o sarcină este o alegere continuă. Ideea de a te ocupa de mai multe sarcini în același timp este susținută de mitul că ești productiv și economisești timp, însă de fiecare dată când întrerupem o sarcină pentru a începe în paralel o alta, creierul se decuplează (proces care durează milisecunde) și face schimbul între sarcini. Aceasta se reflectă și în modul în care vorbim: sărim de la un subiect la altul fără coerență, iar calitatea conversației este compromisă. Când alte sarcini sau preocupări ne fragmentează concentrarea, atenția la persoana cu care vorbim este una automată, adică îi acordăm exact atâta atenție cât să întreținem conver­sația la nivel superficial. „Preocupările multiple sacrifică orice conversație care trece dincolo de simpla rutină, mai ales când se intră în zone delicate din punct de vedere emoțional. Când avem atenția împărțită, suntem defa­zați și ne scapă amănunte esen­țiale, în special cele emoționale. Când ne privim în ochi, este deschisă calea empatiei”, subliniază Daniel Goleman, autorul cărții Focus și promotorul conceptului de inteligență emoțională.

De ce unii sportivi ocupă primele trei locuri pe podium, iar ceilalți restul locurilor? Pentru că cei mai buni se focalizează la maximum și lovesc, spre deosebire de cei de pe locurile periferice, care în timpul antrenamentelor se gândesc la concurs, iar în timpul concursului la antrenamente. Performanța în orice domeniu înseamnă focus, adică concentrare pe sarcină și atenție focalizată. În acest secol, bătălia este pentru atenția noastră, deoarece acolo unde investim aten­ția, investim banii, energia și intenția noastră. Atenția funcțio­nea­ză ca un mușchi, prin urmare aceasta poate fi exersată și antrenată. „Tirania impulsului depăşeşte în cazul multora tot ce ne putem imagina despre supracheltuială şi supraîmprumut, ducând la supraconsum alimentar şi alte obiceiuri compulsive, începând de la plăcerea bolnăvicioasă de a consuma în neştire acadele până la pierderea de timp preţios stând cu ochii pironiţi pe un ecran digital. Atunci când atenţia nu ne este îndreptată spre un scop precis, mintea rătăceşte printre tentaţii multiple, putând fi cu uşurinţă influenţată”, scrie Daniel Goleman.

Conceptul de „flow” (flux) a fost teoretizat și explicat de psihologul și cercetătorul Mihaly Csikszentmihalyi, care a descoperit că acea concentrare în care pierzi noțiu­nea timpului și angajarea completă în sarcina pe care o ai de făcut reprezintă starea de flux, împlinirea pe care o căutăm, dăruirea cu care ne realizăm munca sau ne îndeplinim activitățile care ne plac. Starea de flux este responsabilă pentru creativitate, inovație sau bucuria de a te pierde în prezent. A intra în stare de flux înseamnă a te angaja într-o sarcină deplin, iar câțiva pași pe care psihologul îi propune sunt: clarifică-ți scopurile (aici este de preferat existența unei motivații interne, dar se aplică și în cazul stabilirii unor scopuri exterioare), construiește un mediu propice concentrării (e o decizie bună să-ți pui telefonul pe silențios, să oprești notificările de la computer, să respiri adânc înainte de a începe cele mai importante sarcini pe care le ai de făcut), ocu­pă-te de un singur lucru (uită de multitasking!), miza nu este totul (implică-te în sarcină cu gândul că ea are relevanță, nu din considerente exterioare - „șeful mă va evalua”, „e nevoie să fiu mai performant decât colegul”) și regula celor 4% (o sarcină este necesar să fie cu aproximativ 4% peste nivelul compe­ten­țelor noastre pentru ca să nu ne plictisim, dar nici prea dificilă să nu ne apucăm de ea). 

Obstacole în obținerea rezultatelor dorite

Amânarea sarcinilor pe care le avem de făcut este în parte o problemă de concentrare sau organizare, dar și un comportament care are legătură cu emoțiile noastre: teama de eșec, perfecțio­nismul, autocritica, anxietatea sau plictiseala. Scriitorul Bob Gass a identificat șase obstacole care ne îndepărtează de rezultatele pe care le dorim:

Amânarea este primul obstacol în calea sarcinilor pe care le avem de îndeplinit. Filosoful Seneca scria: „Minte cel care pretinde că mulțimea treburilor lui îl împiedică să se dedice studiilor: își născocește îndatoriri, le sporește și se chinuiește singur. Eu sunt liber, dragul meu prieten, sunt liber și oriunde mă aflu sunt stăpân pe mine însumi. Nu mă las în voia lucrurilor, mă dau lor împrumut și nu caut scuze ca să pierd timpul; oriunde mă opresc, mă adâncesc în gândurile mele și meditez la ceva folositor”.

Mediocritatea se traduce prin a te complace în starea în care te afli: îți petreci jumătate din viață vorbind despre ce o să faci și cealaltă jumătate găsind scuze pentru ce nu ai făcut? Asumă-ți responsabilitatea pentru modul în care îți petreci timpul și spune-ți: „Întreaga viață este consecința și rezultatul acțiunilor mele din trecut”. O agendă este un instrument care-ți organizează mintea și acțiunile, îți oferă o direcție. De asemenea, mediul în care trăiești își pune amprenta asupra productivității tale: te înconjori de stimuli care te distrag sau îți organizezi spațiul de lucru astfel încât să te concentrezi pe munca pe care o ai de făcut.

Concentrarea pe cele care ne resping și nu pe cele care ne acceptă este o barieră când trebuie să ne îndreptăm atenția spre obiectivele stabilite. Este o nevoie legitimă să cauți acceptarea celorlalți, dar cu cât vei alerga mai mult după ea, cu atât aceasta va fugi de tine. Poartă-te cu integritate, iar ceilalți își vor dori să fie în preajma ta.

Obiceiul de a te lăsa distras de atât de multe lucruri nesemnificative, încât nu te mai concentrezi pe lucrul principal conduce la fragmentarea atenției. La o privire mai atentă asupra rezultatelor noastre, observăm că nu mulțimea sarcinilor exterioare ne îndepărtează de reușită, ci modul dezorganizat, fragmentat sau superficial în care ne tratăm îndatoririle. Lucrează patru sau cinci ore la proiectul principal al perioadei actuale, după care ocupă-te de aspectele periferice. Analizează-ți propriile obiceiuri: poate că a-ți începe dimineața cu citirea e-mailurilor sau a vorbi cu prietenii nu este cel mai eficient mod în care poți să-ți începi ziua.

Discuțiile despre ce plănuiești să faci cândva sunt emblematice pentru cei care amână la nesfârșit acțiunea. Suflecă-ți mâinile și începe de astăzi să faci ce ți-ai propus. De aici înțelepciunea străveche din celebra zicală: „Vorba multă, sărăcia omului”.

Sentimentul că ceilalți merită succesul, dar tu nu te duce la un comportament de sabotare, adică atunci când ești pe punctul de a-ți atinge obiectivul, nu mai ești consecvent sau renunți, pentru că în adâncul inimii te simți un impostor care nu merită. Ești suficient, ești deja o persoană completă, însă dă-mi voie să-ți spun că în spatele reușitei se află o muncă organizată și constantă, dar și ordine în emoții și gânduri.