Biserica şi Universitatea într-un dialog pentru edificare

La 5 aprilie 2012, s-a semnat în Sala "Sfântul Ioan Casian" din Palatul Patriarhiei un protocol de cooperare între Patriarhia Română, Universitatea "Al. I. Cuza" din Iaşi şi Universitatea din Bucureşti. Documentul intensifică o colaborare dintre centrele de dialog şi cercetare în teologie, ştiinţă şi filosofie ale celor două instituţii prin facultăţile de teologie şi contribuie la întărirea dialogului dintre teologie, filosofie şi ştiinţe şi la păstrarea, promovarea şi transmiterea valorilor fundamentale ale cunoaşterii şi vieţii spirituale.

Momentul solemn de la Patriarhie materializează o preocupare deja existentă între Patriarhia Română şi cele două universităţi şi totodată deschide direcţii noi în aprofundarea cooperării în ceea ce înseamnă cercetarea şi activitatea educaţională. Protocolul a fost semnat de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, prof. dr. Vasile Işan, rectorul universităţii ieşene, prof. dr. Mircea Dumitru, rectorul universităţii bucureştene, prof. dr. Gelu Bourceanu, directorul Centrului de cercetare interdisciplinară în religie, filosofie şi ştiinţă al Universităţii "Al. I. Cuza", pr. prof. dr. Ştefan Buchiu, decanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă "Justinian Patriarhul", şi conf. dr. Adrian Lemeni, directorul Centrului de dialog şi cercetare în teologie, ştiinţă şi filosofie al Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Bucureşti. Protocolul a fost citit, în cadru oficial, de diac. asist. univ. dr. Sorin Mihalache, implicat direct în activităţile care vizează acest dialog interdisciplinar, la nivel naţional, şi care s-a îngrijit de realizarea acestui acord între universităţi şi Patriarhie. Protocolul prevede sprijinirea activităţilor de cercetare şi formare desfăşurate de Centrul de cercetare interdisciplinară în religie, filosofie şi ştiinţă al Universităţii "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi şi de Centrul de dialog şi cercetare în teologie, ştiinţă şi filosofie al Facultăţii de Teologie Ortodoxă "Justinian Patriarhul" - Universitatea din Bucureşti.

Direcţii de abordare şi avantaje ale acestui dialog

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, care a încurajat şi sprijinit de la începuturile sale dialogul dintre teologie, filosofie şi ştiinţă, a definit câteva direcţii de abordare a acestui demers. "În primul rând, mai mult de 45 de ani, în timpul regimului comunist, Facultatea de Teologie n-a existat în universitate şi a fost marginalizată. Acum, noi avem o şansă mare şi un risc mare. Riscul este să stăm în universitate doar ca prezenţă fizică, izolaţi, nu marginalizaţi, izolaţi chiar dacă am fi centrul din punct de vedere spaţial. De aceea, trebuie să transformăm acest risc într-o şansă, şi anume aceea a dialogului şi a cooperării", a menţionat Patriarhul Daniel, care a precizat încă un motiv, respectiv de a continua opera Sfinţilor Părinţi ai Bisericii, care au folosit ştiinţele vremilor pentru proclamarea şi răspândirea Evangheliei iubirii lui Hristos la toate neamurile. "Modele în această privinţă sunt mai ales Sfinţii Părinţi capadocieni. În cartea Omilii la Hexaemeron, vedem că Sfântul Vasile cel Mare se foloseşte de toată cosmologia, de toată ştiinţa, pe care însă a folosit-o selectiv şi a avut o înţeleaptă alegere nu numai a termenilor, ci şi a modului de preluare a lor, ca posibilităţi de misiune, ca unele căi de a merge spre cultura greco-romană, care era foarte înaltă din punctul de vedere al cunoaşterii."

Avantajele acestui dialog se vor vedea în pastoraţia Bisericii, întrucât dialogul dintre teologie, filosofie şi ştiinţă, a subliniat Patriarhul Bisericii noastre, este o continuare a tradiţiei patristice, iar implicit de aceste avantaje se va folosi şi societatea. "Dialogul este foarte folositor, nu este vorba de o modă, ci de un mod de a fi noi înşine capabili de cooperare şi îmbogăţire reciprocă. Este foarte necesar acest dialog, mai ales pentru preoţi, care au de păstorit nu numai oameni simpli şi în vârstă, pe care-i conduc pe ultimul drum, după îngrijiri paliative, ci pot păstori şi o mulţime de tineri şi de intelectuali care pun întrebări şi cărora, dacă li se explică credinţa în termeni accesibili lor, şansa pastorală este mult mai mare. În mod deosebit, acest dialog este necesar profesorilor de religie, pentru că avem curente diferite, avem întrebări multiple şi este nevoie ca profesorii de religie, în consultare cu oamenii angajaţi în dialog, să poată fi ajutaţi, nu să dezvolte polemica, ci să poată explica fiecare opinia lui într-o formă neagresivă şi în acelaşi timp atractivă", a mai spus Patriarhul nostru.

În cele din urmă, Patriarhul a menţionat câteva dintre condiţiile de bază pentru realizarea unui dialog corect, în care trebuie să evităm confruntarea de tip polemic neproductiv care exista atunci când ideologia atee nega orice formă de cunoaştere, altă formă decât materialismul zis dialectic şi istoric. "Trebuie să evităm această confruntare artificială, pe de o parte, şi confuzia concordismului, pe de altă parte. Prin urmare, fără smerenie şi onestitate şi fără cercetare profundă şi respect reciproc, dialogul nu poate continua într-o formă eficientă şi demnă. Dialogul are o demnitate când este onest şi când cei în dialog se respectă reciproc", a mai spus Preafericirea Sa.

Cultivarea unor repere în planul edificării cunoaşterii şi vieţii

De asemenea, rectorul Universităţii Bucureşti, Mircea Dumitru, a precizat că "noi toţi suntem un dialog, suntem permanent într-o cunoaştere în relaţie cu ceilalţi şi cu Dumnezeu în primul rând, iar dialogul nu este o vorbire, nu este un logos prin care noi ne împuţinăm fiinţa, ci dimpotrivă, este o vorbire prin care ne sporim fiinţa, întotdeauna având în faţa noastră pe cei cu care suntem în căutarea adevărului, a binelui şi a frumosului. Sarcina pe care noi o continuăm este o sarcină a întregii culturi europene şi creştine şi fără îndoială că misiunea pe care o avem, atât personală, cât şi instituţională, este să îi convingem pe cei care vor veni după noi, pe ucenicii noştri, că într-adevăr virtuţile trebuie foarte bine învăţate şi că noi toţi putem ajunge la această stare, de împlinire de bine şi de frumos, numai dacă învăţăm împreună cu ceilalţi, învăţăm să-i ascultăm pe ceilalţi, dacă acceptăm cu smerenie că putem greşi şi dacă ne dăm seama că întotdeauna căutarea adevărului nu este altceva decât o sarcină care se poate realiza în cooperare".

După cum a subliniat rectorul Vasile Işan, pentru Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" protocolul reprezintă o încununare a unei colaborări de mai mulţi ani. Pentru a justifica aceasta, Vasile Işan a subliniat două motive esenţiale, respectiv unul instituţional şi altul academic. "Motivul instituţional este acela că Universitatea în bună măsură, ca şi Biserica, lucrează sub specie aeternitatis. Educaţia universitară, cum bine ştim, nu este doar un mod de a-ţi câştiga decent existenţa, de a dobândi o calificare sau o profesie, ci şi un mod de a întări spiritual persoana care trece prin Universitate. Mai mult decât atât, este o încercare în vremurile de azi, când asistăm la o fragmentare a ştiinţei şi la o supraspecializare a educaţiei, de a recupera completitudinea fiinţei umane şi integritatea persoanei. Motivul academic ţine de ceea ce face universitatea în misiunea ei esenţială. Până la urmă, cum spunea un cunoscut filosof britanic, universitatea trebuie să fie o conversaţie permanentă între filosofie, ştiinţe, arte şi, evident, spiritualitate, credinţa creştină. Prin urmare, ne străduim să facem acest lucru în Universitate, întărind printr-un protocol această colaborare informală care există de mulţi ani".

Moderatorul întâlnirii, conf. dr. Adrian Lemeni, a subliniat că dialogul dintre teologie, filosofie şi ştiinţă nu reprezintă doar o coordonată academică motivată doar de o curiozitate de tip intelectualist, ci are în vedere cultivarea unor repere în planul edificării cunoaşterii şi vieţii. "Edificarea spirituală şi academică presupune inclusiv perspectiva eclesială, care poate să contribuie consistent şi specific la acest dialog, întrucât vorbim despre un domeniu cu foarte multe riscuri. Este esenţial să menţionăm că trebuie evitate forţările de orice fel, fie antagonisme artificiale, fie forţări care pot conduce la confuzii şi sincretisme. Tocmai asumarea perspectivei eclesiale, lucru materializat prin acest protocol, considerăm că este foarte importantă în ceea ce înseamnă dobândirea unei înţelegeri a unei viziuni în realitatea cercetată, care să depăşească doar acumularea şi procesarea de informaţii, oricât de performante ar fi ele."

La acest eveniment au fost prezenţi membri ai celor două centre de cercetare de la Bucureşti şi Iaşi, precum şi ai Permanenţei Consiliului Naţional Bisericesc, pr. prof. dr. Constantin Pătuleanu, consilier patriarhal la Sectorul Teologic-educaţional, împreună cu pr. prof. dr. Gheorghe Popa, prorector al Universităţii "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi, coordonatorul actualului program naţional ce vizează dialogul dintre teologie, filosofie şi ştiinţă, în care Patriarhia Română şi cele două universităţi colaborează.

Protocolul de colaborare

Având în vedere faptul că dialogul dintre teologie, filosofie şi ştiinţă reprezintă o exigenţă academică permanentă în misiunea de educaţie şi cercetare a oricărei universităţi, contribuind prin aceasta la păstrarea, promovarea şi transmiterea valorilor fundamentale ale cunoaşterii şi vieţii spirituale, Patriarhia Română, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi şi Universitatea din Bucureşti convin următoarele: Să sprijine prin mijloace financiare şi logistice activităţile de cercetare şi formare desfăşurate de Centrul de cercetare interdisciplinară în religie, filosofie şi ştiinţă al Universităţii "Alexandru loan Cuza" din laşi şi de Centrul de dialog şi cercetare în teologie, ştiinţă şi filosofie al Facultăţii de Teologie Ortodoxă "Justinian Patriarhul" a Universităţii din Bucureşti; să sprijine editarea, tipărirea şi distribuirea publicaţiei semestriale "Journal for Interdisciplinary Research on Religion and Science" (în format electronic şi tipărit); să sprijine editarea, tipărirea şi distribuirea publicaţiei semestriale "Teologie, Filosofie, Ştiinţă - Revista Română de Dialog (în format electronic şi tipărit); să co-editeze şi să tipărească, prin cooperarea Editurii Universităţii "Alexandru loan Cuza" din laşi, a Editurii Universităţii din Bucureşti şi a Editurii Basilica a Patriarhiei Române, cărţi cu subiecte specifice ariei privitoare la dialogul dintre teologie, filosofie şi ştiinţă, în cadrul colecţiei Ştiinţă, Filosofie, Teologie - Dialog pentru cunoaştere"; să sprijine iniţierea şi dezvoltarea unor proiecte de cercetare şi programe de formare în cooperare cu instituţii de cercetare interdisciplinară din ţară şi din străinătate.

În aceste scopuri, Centrul de cercetare interdisciplinară în religie, filosofie şi ştiinţă al Universităţii "Alexandru loan Cuza" din laşi şi Centrul de dialog şi cercetare în teologie, ştiinţă şi filosofie al Facultăţii de Teologie Ortodoxă "Justinian Patriarhul" a Universităţii din Bucureşti se angajează: să co-editeze şi să publice periodic şi la termen "Journal for Interdisciplinary Research on Religion and Science"; să co-editeze şi să publice periodic şi la termen revista "Teologie, Filosofie. Ştiinţă - Revista Română de Dialog"; să realizeze de comun acord planul editorial şi co-editarea cărţilor cu subiecte specifice ariei privitoare la dialogul dintre teologie, filosofie şi ştiinţă, ce constituie colecţia "Ştiinţa, Filosofie, Teologie - Dialog pentru cunoaştere"; să organizeze cursuri postuniversitare de formare interdisciplinară pentru profesorii din învăţământul preuniversitar; să propună proiecte şi programe de cercetare interdisciplinară şi să implementeze proiectele agreate de Patriarhia Română şi de conducerea Universităţii "Alexandru loan Cuza" din laşi şi a Universităţii din Bucureşti.