Pe scurt

▲ Astronomii au descoperit o piesă din puzzle-ul cosmic: O echipă de cercetători din Germania şi Olanda, din care face parte şi o româncă, Aurora Simionescu, a observat pentru prima dată un fragment de masă „obişnuită“ lipsă din cosmos, a cărei existenţă a fost recunoscută doar teoretic, fără a fi demonstrată, potrivit unui studiu.

Informaţia a fost făcută publică de Institutul Max-Planck de fizică extraterestră din Garching, în apropiere de München, Germania.

Universul este compus în proporţie de 95% din substanţe a căror compoziţie este încă necunoscută: materie întunecată (21%) şi energie întunecată (75%). Restul, cam 4-5% este format din materie obişnuită (protoni, neutroni).

Însă toate galaxiile descoperite până în prezent nu conţineau decât pe jumătate materie obişnuită, numită şi barionică.

Datorită telescopului XMM-Newton cu raze X al Agenţiei Spaţiale Europene (ESA), astrofizicienii de la Max-Planck şi de la alte două institute olandeze au detectat un fragment din ceea ce ar trebui să fie cealaltă jumătate a acestei materii obişnuite. Ea este situată în părţi ale Universului relativ vide, între două sau mai multe grupuri de galaxii.

Este vorba, în acest caz, de un „pod“ de gaz cald şi foarte puţin dens care leagă două grupuri de galaxii, Abell 222 şi Abell 223, aflate la o distanţă de aproximativ 2,3 miliarde de ani lumină de Pământ (un an lumină ^ 9.460 de miliarde de kilometri).

Spre deosebire de altele, această constelaţie se afla în mira din dreapta a telescopului, podul gazos putând fi observat din faţă.

Gazul cu temperatura cuprinsă între 10.000 şi un milion de grade, „este probabil partea cea mai densă şi mai caldă a gazului răspândit în cosmos, care ar putea constitui aproximativ jumătate“ din materia obişnuită, a declarat pentru ESA Norbert Werner, coordonator al studiului, publicat în revista americană „Astronomy and Astrophysics Letters“.

„Până în prezent, nu puteam observa decât grupurile de galaxii sau nodurile dense ale pânzei Universului. Acum începem să vedem firele imensei pânze de păianjen cosmice“, a explicat astrofizicianul Aurora Simionescu, de la Institutul Max-Planck.

„Pentru a înţelege distribuţia materiei în Univers, trebuie să observăm şi alte sisteme ca acesta“, a concluzionat Werner, de la Institutul Olandez de Cercetări Spaţiale (SRON).

▲ Astronauţii de pe Endeavour cred că există forme de viaţă extraterestre: Oamenii vor descoperi forme de viaţă în Univers, dacă ei continuă să exploreze spaţiul, sunt de părere astronauţii de pe naveta Endeavour, care s-au întors recent din misiune de pe Staţia Spaţială Internaţională (ISS).

„Dacă împingem frontierele suficient de departe, sunt sigur că vom descoperi ceva acolo, sus“, a declarat Mike Foreman, unul dintre cei şapte membri ai echipajului navetei Endeavour, care a fost în misiune pe ISS în martie.

„Este dificil de crezut că nu există nici o formă de viaţă nicăieri în acest imens Univers, chiar dacă, poate, că nu este vorba de fiinţe la fel de evoluate ca noi“, a declarat acesta, în timpul unei conferinţe de presă care a avut loc la Tokyo.

Astronauţii, care au petrecut 16 zile la bordul navetei Endeavour, au recunoscut, totuşi, că, până în prezent, nu au văzut nimic care să pară inexplicabil.

„Părerea mea este că vom găsi ceva care nu poate fi explicat“, a declarat astronautul Gregory Johnson, adăugând: „Există, probabil, ceva acolo, sus, însă eu nu l-am văzut“.

Dominic Gorie, comandantul misiunii, care a efectuat deja patru zboruri în spaţiu, a amintit că exploratorii de altădată nu ştiau ce vor descoperi navigând pe oceane.

„Atunci când călătorim în spaţiu, nu ştim ce vom întâlni. Aceasta este frumuseţea misiunii. Sper ca într-o zi să descoperim ceva ce nu vom putea înţelege“, a spus acesta.

Însă ar putea dura mult până la prima întâlnire cu viaţa extraterestră, a spus Richard Linnehan, un astronaut convins că există viaţă în Univers.

„Din nefericire, nu facem decât paşi de bebeluşi în descoperirea spaţiului“, a spus acesta.

Takao Doi, astronautul japonez care a luat parte la cea mai recentă misiune pe ISS, la bordul navetei Endeavour, a declarat că împărtăşeşte părerea colegilor săi, adăugând că „forme de viaţă ca ale noastre trebuie să existe“, undeva, în Univers.

▲ Un telescop pentru extremele Universului: Vineri, 16 mai, NASA a lansat, de la Centrul Spaţial Kennedy, Florida, observatorul spaţial GLAST destinat să cerceteze fenomenele de înaltă energie care se produc în Univers.

GLAST (Gamma ray Large Area Telescope) va studia corpuri şi fenomene spaţiale extreme, precum găurile negre de dimensiuni foarte mari sau stelele neutronice, care generează o radiaţie foarte puternică pe frecvenţe Gamma.

NASA se aşteaptă să localizeze cu acurateţe cel puţin 50 de erupţii gama pe an. Între timp, un alt instrument integrat în GLAST, GBM (GLAST Burst Monitor) va monitoriza erupţiile gama de energie mai mică. Lucrând împreună, aceste instrumente vor capta explozii de toate felurile, de la 10000 eV până la 100 GeV.