Sfântul Maxim Mărturisitorul într-o nouă traducere

Sfântul Maxim Mărturisitorul este recunoscut astăzi aproape unanim ca una din figurile cele mai reprezentative din perioada patristică, ale cărui scrieri sunt extrem de preţioase atât pentru aprofundarea teologiei ortodoxe cât şi pentru dialogul pe care aceasta îl poate purta astăzi cu ştiinţa şi în general cu gândirea filosofică.

La sfârşitul anului 2010 a apărut la Editura Cerf al 529-lea volum din prestigioasa colecţie Sources chrétiennes1. Volumul conţine răspunsurile I-XL din celebrele de acum Răspunsuri către Talasie ale Sfântului Maxim Mărturisitorul. Traducerea textului aparţine profesoarei Françoise Vinel de la Facultatea de Teologie Catolică din Strasbourg, iar introducerea şi notele asupra textului sunt realizate de binecunoscutul maximolog Jean-Claude Larchet.

Acest proiect de retraducere a celebrei opere a Sfântului Maxim a debutat se pare acum aproximativ 10 ani şi va cuprinde în final 3 volume. Precedenta ediţie în limba franceză datează din 19222 şi se datorează tot domnului Jean-Claude Larchet, însă în parteneriat cu un alt traducător, Emmanuel Ponsoye. Necesitatea unei noi traduceri s-a impus după ce, la o analiză mai atentă, unii specialişti au criticat vechea traducere. Reproşurile aduse vizau în special unele erori şi omisiuni în traducere, dar şi excesul de arhaisme sau neologisme în versiunea acestor texte, a căror dificultate o deplângea încă în secolul al IX-lea patriarhul Fotie.

Scrierea de faţă, compusă între anii 630 şi 634, la începutul perioadei africane a lui Maxim, aparţine genului literar des întâlnit în scrierile monastice timpurii al întrebărilor şi răspunsurilor, erotapokriseis. Sfântul Maxim nu este nici primul, nici singurul care se foloseşte de acest gen. Alţi autori precum Sf. Vasile cel Mare, Ioan Cassian, Anastasie Sinaitul, dar mai ales "bătrânii" Varsanufie şi Ioan îl folosesc. Tălmăcirea Sfintelor Scripturi sunt însă pentru Maxim un pretext pentru a dezvolta ample "contemplaţii" anagogice care depăşesc în mod neaşteptat înţelesul literal sau istoric. Am putea să spunem că Răspunsurile către Talasie sunt printre lucrările care arată adevărata măsură a exegetului Maxim.

Această nouă ediţie are avantajul de a pune la dispoziţia cititorului, pe lângă o cursivă şi accesibilă traducere franceză, textul grec editat critic de Carl Laga şi Carlos Steel, publicat în prestigioasa colecţie Corpus Christianorum. Series Graeca (vol. 7, 1980 şi vol. 22, 1990). De data aceasta, textul grec apare detaşat de complicatul aparat critic, ceea ce îl face mai popular şi mai accesibil unui public mai larg.

În ceea ce priveşte conţinutul teologic şi filosofic al acestui text, el constituie, aşa cum a arătat Jean-Claude Larchet în introducerea sa, "în aparenţă un comentariu al unor pasaje dificile din Scriptură" (p. 12), dar "… în realitate un tratat de spiritualitate" (p. 19). "Întruparea Cuvântului lui Dumnezeu, deşi a fost legată după căderea protopărinţilor noştri de mântuirea umanităţii căzute, nu este totuşi subordonată acestei căderi" (p. 27). Ea a fost prevăzută din veşnicie în sfatul Sfintei Treimi şi corespunde proiectului pentru care Dumnezeu a creat toate lucrurile (qu. 60). Acest proiect conţine scopul tuturor creaturilor, care este îndumnezeirea (theosis) prin har. În realizarea îndumnezeirii, o componentă esenţială este cea a gnozei sau cunoaşterii (gnosis). Aceasta se întemeiază mai întâi pe lucrarea duhovnicească (praxis), urmată într-o a doua etapă de contemplaţia naturală (physike theoria) şi teologie (theologia) (cf. p. 56).

Operă extrem de densă şi de fecundă din punct de vedere teologic şi filosofic, Răspunsurile către Talasie ale Sfântului Maxim Mărturisitorul pot constitui, în această nouă traducere comentată, o adevărată revelaţie pentru toţi cei care doresc o bună apropiere de unul din cele mai valoroase texte din întreaga perioadă patristică.

Notă:

1 Maxime le Confesseur, Questions à Thalassios (I-XL), introduction et notes par Jean-Claude Larchet, traduction par Françoise Vinel (coll. Sources chrétiennes, n° 529), Éditions du Cerf, Paris, 2010, 427 p.

2 Saint Maxime le Confesseur, Questions à Thalassios. Introduction par J.-C. Larchet, traduction et notes par E. Ponsoye (Coll. lâArbre de Jessé), Suresnes, 1992.