Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Reportaj Comorile ţesute de la Centrul Cultural „Cela Neamţu”

Comorile ţesute de la Centrul Cultural „Cela Neamţu”

Galerie foto (19) Galerie foto (19) Reportaj
Un articol de: Oana Nistor - 25 Septembrie 2025

Tot mai multe comunităţi rurale au amenajat sau restaurat spaţii generoase menite să conserve în memoria colectivă elementele identitare ale locului. Fie că li s-a dat numele de „muzeu” sau „centru cultural”, acestea pun în valoare obiecte de patrimoniu sau pur şi simplu oglindesc viaţa satului de odinioară, cu specificul său. Şi în comuna ieşeană Ciurea a fost amenajat un astfel de loc, construit în jurul unei personalităţi, Cela Neamţu, născută pe aceste meleaguri şi numită adesea „măiastra tapiseriei româneşti” sau „ţesătoarea de lumină”. 

Înfiinţate la inţiativa unor persoane private, pasionate de cultura locală, sau la iniţiativa autorităţilor locale, spaţiile culturale denumite generic „muzee rurale” joacă un rol crucial în conservarea şi promovarea tradiţiilor, obiceiurilor şi valorilor comunităţilor săteşti. Unele oferă o incursiune în viaţa de altădată, scoţând la lumină poveşti, obiecte utilitare şi decorative vechi sau practici de mult uitate, în timp ce altele evidenţiază personalitatea unor artişti, care s-au ridicat de pe prispa casei în care s-au născut şi au creat piese de patrimoniu admirate nu doar în ţară, ci şi în străinătate. Un astfel de loc este şi Centrul Cultural din comuna ieşeană Ciurea, care poartă numele „doamnei tapiseriei româneşti”, Cela Neamţu.

„Doamna Cela Neamţu este născută în satul Picioru Lupului, care face parte din comuna Ciurea din apropierea Iașiului. Era firesc ca acest centru să-i poarte numele în semn de respect şi de recunoaştere a valorii sale incontestabile ca om şi artist. Ne mândrim că doamna Cela Neamţu s-a născut pe aceste meleaguri, că vine aici şi ne vizitează în fiecare an şi ne mândrim, de asemenea, că a oferit comunităţii o parte din comoara nepreţuită creată de mâinile dumneaei”, a spus Constantin Ioneasa, inspector cultural în cadrul Primăriei Ciurea şi custodele Centrului Cultural „Cela Neamţu”.

Aici, fiecare lucrare vibrează, aducându-ne tot mai aproape de sufletul artistei şi pur­tându-ne, în acelaşi timp, în universul fiecăruia dintre noi, al celor care vin să descopere nu doar tehnica „punctului de la Putna”, pe care doamna tapiseriei româneşti a desăvârşit-o în stilul personal, ci şi sublimul firului de lână asemuit firului vieţii cu toate bucuriile şi necazurile primite în dar.

Centrul Cultural „Cela Neamţu” găzduieşte expoziţia permanentă de tapiserie a Celei Neamţu, unde pot fi admirate cinci lucrări care fac parte din colecţia „Umbrae Parvae” (VII, VIII, IX, X şi XI), lucrarea „Arcada cerului”, trei copii ale lucrărilor originale care sunt expuse la Aşezământul Românesc de la Ierihon (Cisiordania), creaţiile „Pasăre imperială” şi „Pasăre Marcela”, precum şi o copie a Crângului, după originalul aflat la Cluj, într-o colecţie privată. Acestea sunt completate de colecţia „Petice de frumos”, o selecţie de ii provenite din toate zonele etnografice ale ţării, restaurate şi reinterpretate de artistă.

„Pasiunea pentru tapiserie a descoperit-o după o excursie pe care a făcut-o în tinereţe la Mănăstirea Putna. Acolo a descoperit «punctul de la Putna» inspirat din broderiile medievale româneşti şi a rămas profund impresionată... aşa a pornit totul. După cum observaţi, în fiecare lucrare de tapiserie semnată Cela Neamţu se regăseşte fereastra, elementul care face trecerea şi menţine, totodată, dialogul dintre aici şi dincolo”, explică curatorul expoziţiei.

De altfel, Cela Neamţu a fost adesea numită „ţesătoarea de lumină” tocmai datorită acestor ferestre, după care se vede seninul cerului. Fiecare vizitator are ocazia să privească nu doar prin ferestre, ci dincolo de ele îşi poate oglindi propriul suflet, într-o încercare de introspecţie, de incursiune în timpul ce a fost aici şi va fi, nesfârşit, dincolo. O mărturisire a celor mai intime gânduri şi sentimente. „Întreaga mea creaţie este o confesiune”, declara, la un moment dat, artista.

Confesiunea Celei Neamţu de la Centrul Cultural din Ciurea nu ar fi completă fără un element esenţial: ghergheful unde a fost zămislită, cu multă răbdare, fiecare lucrare dintre cele expuse. „L-am adus de la casa din Bucureşti, unde locuieşte doamna Cela Neamţu, şi l-am montat împreună cu soţul dumneaei. A ţinut să-l doneze cu tot cu icoana care i-a fost pavăză în timpul lucrului de-a lungul anilor”, a precizat Constantin Ioneasa.

În albumul dedicat Centrului Cultural Ciurea, Cela Neamţu a împărtăşit o parte din crezul său artistic: „Am ales din istorie ce e trainic şi paşnic. Mereu am urmărit punctul de intersectare între tradițional şi universal. Din broderie medievală şi ţesătura ţărănească am creat o macrostructură care dă tridimensionalitatea monumentală a unei catedrale, păstrând calmul şi misterul mănăstirii de odinioară”.

Activităţi culturale, educaţionale şi artistice

În spaţiile generoase ale Centrului Cultural „Cela Neamţu“ se desfăşoară activităţi culturale, educaţionale şi artistice, precum lansări de carte, concursuri de cultură generală, şezători, festivaluri de obiceiuri şi tradiţii, concerte şi ateliere şi tabere de creaţie, precum „Celesta Curătură“. Tot aici îşi are sediul Biblioteca publică a comunităţii. „Lucrăm foarte mult în parteneriat cu şcolile şi parohiile din întreaga comună, multe evenimente le derulăm împreună; colaborăm cu femei care ştiu să coasă, să ţeasă, colaborăm cu artişti locali şi, în general, cu cei care doresc să pună umărul la conservarea patrimoniului cultural imaterial. Sperăm la o mai mare receptivitate din partea tinerilor în ceea ce priveşte transmiterea acestor tradiţii şi obiceiuri, foarte frumoase, care fac parte din identitatea noastră ca popor şi istoria locală. Sperăm ca măcar câţiva dintre ei să fie păstrători ai unor meşteşuguri. De asemenea, avem un ansamblu folcloric, «Ciureana», care ne reprezintă cu cinste în festivaluri, concursuri şi alte evenimente de profil“, a precizat Constantin Ioneasa. 

Scurtă biografie

Cela Neamţu s-a născut la 16 iulie 1941 în satul Picioru Lupului din comuna ieşeană Ciurea. Între 1960 şi 1966 a urmat cursurile Institutului „Nicolae Grigorescu“ din Bucureşti, optând pentru secţia de „Artă textilă“. Din 1970 este membră a Uniunii Artiştilor Plastici din România, iar în 1986 a fost aleasă membră a ITNET (International Textile Network). Are peste 300 de participări la expoziţii în ţară şi străinătate şi peste 120 de expoziţii personale în România şi peste hotare. De-a lungul carierei sale artistice a fost răsplătită pentru talentul şi profunzimea creaţiilor sale cu mai multe premii, între care amintim Premiul Uniunii Artiştilor Plastici din România pentru tapiserie (1984), Medalia „Mihai Eminescu“, oferită de Ministerul Culturii (2000), Medalia de Aur a Salonului Artiştilor Francezi, Paris (2006), Premiul „Ion Andreescu“ al Academiei Române pentru întreaga activitate artistică. Cela Neamţu este cetăţean de onoare al comunei Ciurea şi al judeţului Iaşi şi onorată de preşedintele României cu Ordinul Naţional „Serviciul Credincios“ în grad de Comandor. Despre talentul său în realizarea ţesăturilor, Cela Neamţu a sintetizat în albumul de prezentare: „Am dobândit talentul de la Dumnezeu. Este un har, moştenit de la mama care era extraordinar de dotată. Cosea, ţesea, avea o îndemânare extraordinară“. 

Citeşte mai multe despre:   Cela Neamţu