▲ Mâine, 8 iulie, va fi sfinţită Biserica „Sfântul Voievod Ştefan cel Mare“ din Tomeşti ▲ Anul acesta va mai fi sfinţită încă o biserică din Tomeşti ▲ Comuna ieşeană se remarcă prin cele 14 troiţe ridicate pe teritoriul ei în numai doi ani ▲ Stema comunei are şi ea imprimat semnul crucii ▲
Mâine, 8 iulie, va avea loc slujba de sfinţire a Bisericii „Sfântul Voievod Ştefan cel Mare“ din comuna Tomeşti, oficiată de un sobor de preoţi condus de arhim. Varlaam Merticariu, vicar administrativ al Arhiepiscopiei Iaşilor, ca delegat al IPS Mitropolit Daniel, alături de care se va afla şi pr. Vilie Doroşincă, protopop al Protopopiatului Iaşi 2. La eveniment au fost invitaţi reprezentanţi ai Guvernului, Parlamentului şi ai Consiliului Judeţean Iaşi.
Biserica cu hramul „Sfântul Voievod Ştefan cel Mare“ este construită pe locul unde se dorea, în anul 1991, ridicarea unei capele pentru eroii neamului. Necesităţile pastorale ale comunităţii au impus însă ridicarea unui lăcaş de cult mai încăpător, astfel încât, după numirea preotului Ştefan Bitere ca paroh, s-a luat decizia construirii unei biserici mari.
De la Binecredinciosul Ştefan la Sfântul Ştefan
Momentul deciziei ca în satul Tomeşti să se construiască o nouă biserică de parohie a coincis cu perioada în care Binecredinciosul Ştefan cel Mare a fost canonizat - anul 1992. Hramul ales de Înalt Prea Sfinţitul Mitropolit Daniel a fost Binecredinciosul Ştefan cel Mare şi Sfânt. „Locul pe care este construită biserica a fost o donaţie a familiei Leahu. Iniţial, actele au fost făcute cu denumirea de «Binecredinciosul Ştefan cel Mare şi Sfânt», denumire ce a trebuit modificată după ce s-a luat hotărârea canonizării Sfântului Ştefan cel Mare. Când am fost numit paroh aici, construcţia bisericii se afla la etapa de zidărie, un pic mai sus de nivelul ferestrelor. Începutul lucrărilor a fost favorizat şi de ajutorul consistent primit de la cunoscutul combinat ISCIP din Tomeşti, care mai târziu, însă, a fost desfiinţat. După aceasta, lucrările au avansat greu dar, cu ajutorul credincioşilor din parohie şi al altor binevoitori, am reuşit să tencuim biserica, în exterior şi interior, să realizăm catapeteasma, să instalăm strănile - o donaţie a familiei Constantinescu Dorel - să aducem policandrele şi, în cele din urmă, să pictăm lăcaşul de cult, cu sprijinul primarului Ştefan Timofte“, ne-a declarat părintele paroh Ştefan Bitere. Biserica a fost pictată în 2006-2007 de pictorul buzoian Jenică Enache.
Anul acesta, un nou cimitir în Tomeşti
Actualul cimitir al Tomeştiului este neîncăpător, fapt pentru care, în momentul de faţă, tomeştenii îşi înmormântează morţii departe, în cimitirele municipiului Iaşi. De la preotul Ştefan Bitere am aflat că, anul acesta, parohia a primit o donaţie de teren, în preajma bisericii, de la primarul Timofte, în vederea amenajării unui cimitir. „Donaţia personală a primarului va ajuta foarte mult comunitatea tomeşteană, pentru că avem de suferit foarte mult. S-a ajuns ca oamenii să nu mai aibă unde să îşi îngroape morţii. În momentul de faţă, suntem în etapa obţinerii autorizaţiilor de înfiinţare a noului cimitir pe terenul donat, urmând ca, spre sfârşitul anului, să poată fi dat în folosinţă“, ne-a spus părintele Ştefan Bitere.
Comuna cu 19 troiţe
Viaţa religioasă în comuna Tomeşti este intensă. Acest lucru este dovedit prin ridicarea a nu mai puţin de 14 troiţe în comună, în ultimii doi ani. De la primarul Tomeştiului am aflat că în proiect sunt prevăzute a fi construite 19 astfel de locuri de închinare. Numărul troiţelor nu are o semnificaţie aparte, ci „pur şi simplu, dacă s-au construit una la şcoală, una la grădiniţă, una la primărie, una la poliţie, alta în centru şi aşa mai departe, peste tot în comună, au rezultat 19 troiţe“, aflăm de la domnul primar. Unul dintre proiectele cele mai îndrăzneţe în acest domeniu este ridicarea unei cruci de mărimi impresionante, pe Dealul Cerului, pentru a fi vizibilă din orice loc al comunei. Locul a devenit deja centru de pelerinaj, căci aici, anual, la sărbătoarea Înălţării Sfintei Cruci (14 septembrie), mii de credincioşi se roagă şi cântă în cor imne bisericeşti, ţinând icoane şi prapuri în mâini. Iniţiativa a venit din partea veteranilor de război care, în urmă cu mulţi ani, s-au hotărât să cinstească astfel memoria eroilor neamului. „Licitaţia pentru obţinerea lucrărilor de construcţie a obiectivului de pe Dealul Cerului va avea loc chiar a doua zi după sfinţirea Bisericii «Sfântul Voievod Ştefan cel Mare», pe 9 iulie, în proiect fiind prevăzută şi construirea unei capele de închinare, la baza crucii, atât pentru creştinii ortodocşi cât şi pentru cei catolici“, ne spune primarul Timofte.
Anul acesta, în septembrie, în comuna Tomeşti, la o dată exactă, ce urmează a fi stabilită zilele acestea, va fi resfinţită o altă biserică, cu hramul „Sfântul Nicolae“, aflată în satul Goruni, acolo unde, sub supravegherea părintelui paroh Iulian Tăbăranu, s-au efectuat ample lucrări de consolidare. De asemenea, la toate celelalte lăcaşuri de cult se efectuează lucrări - de consolidare, în satul Chicerea; de pictură, în Tomeşti-sat - sau se ridică noi biserici, cum este cazul în cartierul de blocuri din Tomeşti sau în satul Vlădiceni.
▲
Stema comunei Tomeşti are însemne creştine
Prin hotărârea 110 a Consiliului Local al comunei Tomeşti, din 1995, s-a aprobat modelul de stemă al comunei Tomeşti, model întocmit şi realizat de către Institutul Român de Genealogie şi Heraldică „Sever Zotta“ din Iaşi. În respectiva hotărâre, la Art. 1, alin. 2, este menţionat faptul că „stema comunei Tomeşti, judeţul Iaşi, are ca descriere un scut scartelat, verde şi argintiu. În cartierele 1 şi 4, pe verde, este câte o cruce de argint cu braţele egale. În cartierele 2, 3 este câte o frunză de gorun (# stejar, este preferat termenul de «gorun», datorită originii vechi, cu aluzie la denumirea localităţii Goruni - n.r.). Scutul este timbrat de o coroană murală de argint, cu un singur turn.“ Semnificaţiile stemei, explicate la Art. 1, alin. 3 al aceleiaşi hotărâri, dezvăluie originea creştină care şi-a pus amprenta asupra comunităţii: „Crucea de argint pe câmp verde aminteşte de Poiana Vlădicăi (aluzie la satul Vlădiceni din comună - n.r.), locul unde Alexandru cel Bun, împreună cu întreaga sa curte şi cu «vlădica» Iosif I au întâmpinat moaştele Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava (1415). Modul în care este alcătuită stema (cu elemente dublate şi culori «dintr-una într-alta» evocă numele localităţii Tomeşti (de la un întemeietor Toma, care în limba greacă înseamnă «Geamănul»)“.
