Într-o perioadă dominată de campania pentru Palatul Cotroceni, ne-am îndreptat și noi pașii într-acolo. Fără pretenții, însă, pentru funcția supremă în stat, căci ținta noastră era Muzeul Național Cotroceni, aflat în aceeași incintă cu Administrația Prezidențială, în a cărei subordine se află. Un muzeu încărcat de istorie, dar și de artă, în care spațiile de expunere sunt la fel de admirabile ca exponatele din interiorul lor.
Locaş de cult pentru românii ortodocşi din Tokyo
Finalul anului 2016 a avut o semnificaţie aparte pentru comunitatea ortodoxă românească din capitala Japoniei, Tokyo. Este vorba de obţinerea unui ajutor financiar din partea Patriarhiei Române și a Guvernului României pentru achiziționarea unei capele catolice, fapt care va permite şi recunoaşterea de către statul japonez a parohiei ortodoxe româneşti din Tokyo ca instituție juridică religioasă.
Omul conştient de identitatea sa, oriunde ar ajunge, poartă cu sine credinţa, limba şi tradiţiile sale. Dar, fiind înconjurat de credinţe, limbi şi tradiţii diferite, exprimă cu mai multă tărie şi responsabilitate cele care îl reprezintă. Astfel sunt acei români care au plecat în diferite locuri şi ţări din întreaga lume şi care au dorit să lase în acel loc o mărturie a credinţei, limbii şi tradiţiilor lor. Un asemenea fapt s-a petrecut în anul 2008, când o delegaţie a comunităţii românilor din Japonia, între care şi câteva persoane japoneze, condusă de Maria Barbu şi Yasui Kioji, a luat legătura cu Patriarhia Română în vederea înfiinţării unei parohii ortodoxe româneşti în Japonia. De atunci, românii care trăiesc în Tokyo şi împrejurimi se adună în jurul Parohiei „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Tokyo, mărturisind împreună Ortodoxia în Ţara Soarelui Răsare. „Comunitatea parohiei este constituită atât din familii mixte (româno-japoneze), cât și din români veniți la studii sau muncă în Japonia. Conform statisticilor interne, parohia însumează aproximativ 160 de familii, la care se adaugă numeroși români care trăiesc sau își desfășoară activitatea în teritoriul acesteia, fără să aibă o implicare directă în viața Bisericii. Sub aspect teritorial, parohia se întinde pe o suprafață de aproximativ 120.000 km² și are în componența ei orașe importante, cum ar fi Tokyo - capitala Japoniei, Yokohama, Chiba, Sendai și altele. Prezența românilor și a vieții religioase ortodoxe în Japonia are în primul rând un caracter misionar. Fiecare dintre cei care au pășit pragul nipon imediat după Revoluția română din 1989 a adus cu sine, pe lângă cultură, limbă și tradiții, și credința sa. Aceasta i-a ajutat pe români să reziste influențelor culturale și religioase total diferite de ale lor, fără să le desconsidere pe acestea, dar, totodată, fără să renunțe la identitatea creștin-ortodoxă. Pentru a fi întăriți în credință și pentru a o transmite și membrilor japonezi ai familiei, dar nu numai, comunitatea românilor din Japonia a solicitat în anul 2008 Patriarhiei Române întemeierea în capitala niponă a unei parohii ortodoxe românești. Simultan, s-au pus bazele și celeilalte comunități parohiale din Osaka și Nagoya. Astfel, încă de atunci și până în prezent, membrii Parohiei «Sfântul Mare Mucenic Gheorghe» își botează copiii, soții, participă la slujbele religioase, se spovedesc, se împărtășesc, ducând o viață autentic ortodoxă într-un mediu în care religia budistă este majoritară”, a precizat pr. paroh Daniel Corîu, al Parohiei „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Tokyo.
La început, slujbele religioase s-au oficiat în diferite locaţii închiriate şi reconfigurate ca spaţiu liturgic, respectiv în localitatea Ito, prefectura Shizuoka, la aproximativ 120 km de Tokyo. Din cauza distanţei, din luna aprilie 2010, parohia a activat în localitatea Chiba, foarte aproape de capitala Tokyo. Din acelaşi an, a fost închiriată o capelă, aparţinând unei biserici catolice din Tokyo, zona Meguro. „Dificultățile materiale ale parohiei, precum și prețurile foarte ridicate, specifice nivelului de trai din capitala Japoniei, nu au permis enoriașilor să achiziționeze un spațiu de slujire prin propria lor forță. Deși în decursul timpului comunitatea a reușit să strângă aproximativ 50.000 de euro, această sumă s-a dovedit a fi insuficientă pentru împlinirea dezideratului propus încă de la întemeiere. Însă, cu sprijinul Patriarhiei Române și al Guvernului României, spre finalul anului 2016, parohia a reușit să obțină necesarul financiar pentru achiziționarea capelei catolice pe care comunitatea o folosea încă din luna martie a aceluiași an. Acest moment este unul deosebit de important atât pentru comunitatea parohiei, cât și pentru prezența și misiunea Bisericii Ortodoxe în Japonia. În primul rând, această capelă devine prima biserică românească din Japonia, la aproximativ 146 de ani după ce ieromonahul Anatolie Tihai, român originar din Basarabia, și-a început activitatea sa misionară pe aceste meleaguri, alături de viitorul Sfânt Nikolai Kasatkin. Astfel, această realizare peceltuiește o prezență istorică a Ortodoxiei românești în ținutul nipon”, a precizat pr. paroh Daniel Corîu.
Rugăciunea, este convins preotul românilor ortodocşi din Tokyo, este cea care a împlinit, la vremea potrivită, cererile credincioşilor români. „Deși nădejdea noastră se împuținase, acum este cert că milostivirea lui Dumnezeu s-a revărsat și peste sufletele apăsate și îngreuiate ale românilor din Japonia, și nu numai. Ce altceva mai putem spune? Cum am putea mulțumi pentru asemenea dar? Care dintre noi a avut credință până la capăt? Știm că suntem nevrednici, știm și simțim că un asemenea dar este copleșitor. El ne cheamă totodată la mai multă implicare, la mai multă responsabilitate și apropiere de Dumnezeu. Această împlinire misionară pentru enoriașii parohiei are caracterul unei renașteri și ridicări la o altă treaptă de existență și misiune.
Dacă de la întemeiere și până în prezent numărul membrilor parohiei a crescut considerabil, de acum comunitatea se poate extinde și mai mult, sporind slujirea și activitățile misionare pe care le-a desfășurat și până în prezent. Acest fapt are rezonanță în societatea japoneză din membrii căreia, atât copii, cât și adulți, anual devin, prin Taina Sfântului Botez, mlădițe ale Bisericii Ortodoxe și enoriași ai Parohiei «Sfântul Mare Mucenic Gheorghe». De acum, prezența românească în Tokyo va căpăta, pe lângă celelalte forme oficiale și culturale deja existente, și una religioasă. De aceea, imediat după momentul achiziției și semnării documentelor, românii doresc să renoveze și să amenajeze spațiul dobândit, astfel încât acesta să îmbrace o formă cât mai apropiată cu putință de bisericile ortodoxe din România”, a menţionat preotul românilor ortodocşi din Tokyo.
Tot în luna decembrie a anului 2016, a fost semnat un Acord de operare între Reprezentanța Patriarhiei Române și Mitropolia Ortodoxă a Japoniei, prin care preoţii ortodocşi români din Japonia (pr. Cristian Gheorghiu, de la Parohia „Învierea Domnului” din Osaka-Nagoya, și pr. Daniel Corîu) sunt recunoscuți de către Mitropolia Ortodoxă a Japoniei și primesc binecuvântare pentru a-și desfășura activitatea liturgică și pastorală sub omoforul Înaltpreasfințitului Părinte Daniel, Mitropolitul de Tokyo și al întregii Japonii. Totodată, Reprezentanței Patriarhiei Române în Japonia i se oferă binecuvântarea de a folosi ocazional spații aflate în proprietatea Bisericii Ortodoxe Japoneze, de a coopera în diverse activități cultural-sociale cu preoții acesteia, precum și de a achiziționa/ construi biserici și spații spre folosul membrilor ei. „Un alt proiect important pentru comunitatea ortodoxă românească din Japonia îl reprezintă demersurile în vederea recunoașterii de către statul japonez a Parohiei «Sfântul Mare Mucenic Gheorghe» ca instituție juridică religioasă. Fără un sediu stabil și aflat în proprietatea parohiei, acest deziderat nu era posibil. Însă, de acum este posibil, mai ales pentru faptul că parohia beneficiază și de sprijinul unor instituții consacrate și respectate în Japonia, precum Biserica Ortodoxă Japoneză, Biserica Catolică din Tokyo, Ambasada României în Japonia”, a subliniat pr. Daniel Corîu.