„Păstrăvul din ţara ta” - rodul unei lucrări în comuniune și responsabilitate

Suntem în perioada Penticostarului, când Biserica ne îngăduie să consumăm pește în zilele de miercuri și vineri, ca o binecuvântare după nevoința din post, încheiat recent. Dorind să găsim o sursă de pește sănătos, pe care să îl punem fără rezerve pe mesele noastre, am descoperit povestea celor de la Cooperativa „Păstrăvul din ţara ta”, pe care dorim să o împărtășim și cu dumneavoastră.

Peștele nu mai este de foarte multă vreme „mâncarea săracului”, așa cum era considerată înainte de ’89, ci a devenit tot mai scump, înregistrând creșteri mari de prețuri, chiar mai mari decât multe tipuri tradiționale de carne. Mai mult decât atât, chiar și peștele oceanic s-a scumpit foarte mult în ultimele luni, unele specii cunoscute precum macroul aproape că și-au dublat prețul din cauza reducerii cotelor de pescuit din Atlantic.

Din fericire însă pentru noi, românii, nu trebuie să căutăm pește de calitate peste mări și țări, pentru că apele noastre sunt pline de specii de pește de cea mai bună calitate, un loc aparte fiind ocupat de păstrăv. Iar în ultima vreme, cantități semnificative din păstrăvul comercializat provine din crescătoriile românești.

Una dintre crescătoriile importante din țară se află la o altitudine de 1.400 de metri, în munții Șureanu, unde Cooperativa agricolă „Păstrăvul din țara ta” a lansat prima sa fermă piscicolă pe lacul Oașa, al doilea cel mai mare lac artificial din România. Cooperativa a reușit să obțină o finan­țare europeană pentru a susține investiția, iar pe partea de valorificare a încheiat un parteneriat cu Carrefour România prin care va fi comercializată producția de păstrăv românesc.

„În momentul de față, cooperativa este formată din şase membri fondatori, printre care și eu, și membri afiliați, cu care lucrăm în zona Făgărașului. De profesie sunt inginer constructor, dar în ultimii 10 ani activez ca fermier. Am început prima fermă undeva prin anii 2013-2014. În momentul de față eu dețin trei ferme piscicole, una în Prahova, două în zona Făgărașului - Brașov și acum, cu ajutorul fondurilor europene, am construit această nouă fermă pe lacul Oașa, județul Alba, pe Transalpina”, a declarat într-un interviu pentru TRINITAS TV inginerul Vasile Todosia, preșe­dintele Cooperativei „Păstrăvul din ţara ta”.

Păstrăvul local, un produs de tot mai mare interes

Interesul românilor pentru carnea și produsele derivate din păstrăv a crescut în ultimii ani ușor, dar sigur. Tot mai mulți români doresc produse curate, locale și obținute cu respect față de natură, iar Cooperativa „Păstrăvul din ­ţara ta” se conturează ca un exemplu de bună rânduială, solidaritate și responsabilitate creștină în valorificarea resurselor naturale. Născută din inițiativa unor producători dedicați, această cooperativă reunește păstrăvării din mai multe zone ale țării, având ca scop oferirea unui produs sănătos, crescut în ape limpezi de munte, dar și sprijinirea comu­nităților locale.

„În momentul de față consumăm anual undeva în jur de 10.000 de tone, producem vreo 4.000 de tone în țară, din care 1.000 și ceva producem noi, în cadrul cooperativei. Deci, mai avem de crescut producția. Avem ape, avem terenuri, avem absolut tot ce e necesar și trebuie cineva să facă și hrană de calitate pentru noi și să începem să mâncăm de calitate, nu doar să importăm. Avem presiunea de la bulgari, care vin cu niște prețuri de dumping, deoarece au subvenție puternică, cu presiunea de la turci, care, la fel, au subvenție, presiunea de la greci, care și ei au subvenție! Dar majoritatea clienților, dându-le un produs de calitate, chiar dacă la început li se pare mai scump, odată ce l-a luat, l-a gustat și știe că are trasabilitate și nu a avut niciodată probleme, vine și ne caută din nou!

Și să vă dau cel mai bun exemplu: de Revelion cred că am dus 50 de tone de pește în trei zile, bulgarii au dus undeva la 7 tone, al nostru s-a vândut tot și ei au rămas încă cu peștele nevândut. Cred că asta e cea mai mare satisfacție pe care poți să o ai ca producător, să vezi cum clientul vine și te caută și îți cumpără produsele pe care le faci!”, a mai adăugat inginerul Todosia.

Crescătorie naturală într-un mediu ecologic

Păstrăvăria de pe lacul Oașa este situată în apropierea Mănăstirii Oașa, pe lacul situat la limita dintre județele Sibiu și Alba, în apropierea cunoscutei șosele montane Transalpina. Zona este de o frumusețe aparte, totul fiind natural, fără vreun pic de poluare de vreun fel din partea oamenilor. Mediul este unul deosebit de curat, iar peștele la rândul său este crescut în așa fel, încât să nu polueze apa lacului.

„Am pornit cu o păstrăvărie în mediul natural, în vârful muntelui la poalele Zăganului, după care am căutat în țară posibilități unde putem să punem în valoare calitatea apei. Aici suntem în mijlocul naturii și avem probabil una dintre cele mai curate ape din România, nepoluate. Și păstrăvii, ca și noi, oamenii, doresc să trăiască într-un mediu nepoluat și curat, așa și ei trăiesc în mediul lor natural. Și ăsta e mediul lor natural! Cu apă curată, fără absolut nici o poluare, pentru că de jur împrejur nu avem nici o sursă care să tulbure echilibrul natural!

Mănăstirea ne-a ajutat la început foarte mult pentru a deschide această fermă și totodată, dacă Dumnezeu nu îngăduia să facem această păstrăvărie, probabil nu era, iar rugăciunile au îngăduit ca să fim aici, să avem o păstrăvărie curată, în care se produce un pește de calitate”, a mai povestit președintele Cooperativei „Păstrăvul din ţara ta”.

Un drum scurt și rapid din păstrăvărie în farfurie

Ideea unei crescătorii de păstrăv eficiente și sănătoase a primit-o inginerul Todosia de la un specialist italian, care i-a explicat că pentru a produce ceva de calitate, fără bătăi de cap cu bolile și tratamentele, trebuie să te folosești de mediul natural. Iar România, din fericire, încă deține suficiente suprafețe naturale în care peștele să poată fi crescut așa cum trebuie.

„Când m-am apucat de acvacultură, undeva în 2014, am întâlnit foarte mulți specialiști în domeniu, printre care și un italian, care mi-a povestit că dacă vrei să ai succes, să faci pește de calitate și să nu ai probleme cu boala, cu antibioticele și cu toate celelalte, trebuie să-l duci în mediul lui natural! Puietul pe care îl folosim este produs la păstrăvăria Valea Stânii Zăganu, în Prahova. El vine undeva între 10 și 30 g aici toamna, îl selectăm primăvara și până în toamnă crește undeva la 600-900 g, după care începe pescuitul, care este tot timpul anului. Și astăzi pescuim, mâine îl eviscerăm, poimâine dimi­neață este deja în magazin. Deci, drumul este foarte scurt și lanțul de aprovizionare foarte ușor. Nu durează 48-80 de ore ca să vină din Norvegia, din Turcia sau din alte țări îndepărtate. Cel pe care îl ducem la aproximativ un kilogram crește în aproximativ 10 luni, iar cel somonat crește cam în doi ani, doi ani și un pic, deoarece are o greutate de peste 3 kg”, a mai povestit inginerul.

În cazul păstrăvului somonat, parcursul este un pic diferit, în sensul că la o anumită vârstă primește în alimentație astaxantina, un pigment carotenoid esențial adăugat în furajele pentru păstrăv, având rolul principal de a conferi cărnii culoarea roz-portocalie caracteristică, similară cu cea a somonului sălbatic. Deși sună ciudat și te duce cu gândul la chimicale, de fapt, este un produs sută la sută natural. Este o substanță obținută din cochilia de la creveți, care e pisată și pusă în mâncare. Ba chiar este utilă pentru sănătate, deoarece pe lângă colorarea cărnii, astaxantina acționează ca un antioxidant puternic, îmbunătățind starea de sănătate, rata de supraviețuire și sistemul imunitar al peștilor.

Tot despre păstrăvul somonat, inginerul Todosia a povestit că este un produs deosebit, cu o carne mult mai fermă, mai grasă, dar și mai bogată în omega 3. Peștii hrănindu-se și cu algele din lac, obțin o carne mult mai gustoasă și mai sănătoasă.

Cel mai mare producător de păstrăv din România

Înființată în 2020, Cooperativa „Păstrăvul din ţara ta” este deja un nume important în rândul producătorilor de păstrăv din țară.

„Inițial am plecat cu șase membri fondatori, iar acum, pe lângă aceia mai avem încă vreo 20 de membri afiliați. Suntem cea mai mare cooperativă de pește din România și în special de păstrăv. Este o ocupație foarte frumoasă, totul este curat, dar nu e vorba doar de frumusețea acestei profesii, ci și de pasiunea de a da românilor produse de calitate.

Avem un studiu făcut de Institutul de Mediu de la București în care au calculat ce cantitate de mâncare introducem, câți nitriți, câți nitrați lasă în apă, ce se întâmplă cu ei. Au luat probe periodic de apă, la fiecare trimestru, iar rezultatele au arătat că apa nu se modifică absolut deloc. Am reușit să găsim un echilibru ca să îmbinăm totul perfect, să facem un pește de calitate, să obținem o cantitate suficientă, să nu poluăm și să fim în concordanță cu natura. Primul semnal este dacă ies sau nu la mâncare. Apoi, avem dronă și scafandru care verifică dacă există mortalitate, dar deja suntem la al treilea an și stăm foarte bine la acest capitol, deoarece am avut grijă să nu forțăm natura și să crească sănătos, nu cum cresc puii. Nu am folosit nici un gram de antibiotic deoarece peștele este sănătos, apa este curată, densitatea este mică și astfel peștele este la el acasă, în inima muntelui, în apă rece, curată, cristalină.

A durat aproape doi ani până am obținut toate autorizațiile, dar cred că a meritat și merită în continuare. Faptul că peștele trăiește și crește într-o apă curată, asta înseamnă pentru consumator un mare câștig”, a explicat inginerul Vasile Todosia.

Fermă de 2 milioane de euro

Proiectul Oașa, prima fermă piscicolă a cooperativei, este finanțat prin intermediul POPAM (Programul Operațional pentru Pescuit și Afaceri Maritime), investiția ridicându-se la 2 milioane de euro.

Ferma piscicolă Oașa reprezintă un proiect de amploare în România, care își propune să transforme industria piscicolă din țară. Proiectul respectă toate condițiile de mediu și a început cu o cantitate anuală mică, dar care a crescut constant. Prin acest proiect, cooperativa își propune să creeze unul dintre cele mai mari puncte de creștere a păstrăvului în lac artificial din România, menținând în același timp cele mai înalte standarde de protecție a mediului.

„În primul an, 2023, am produs 100 de tone și am populat cu 150.000 de puieți, în al doilea an, 2024, am făcut 360 de tone și am populat cu 400.000 de puieți, iar anul 2025, cam 500 de tone și probabil că așa va și rămâne producția aici, pentru ca densitatea să fie una bună și lacul să nu devină poluat. Am plecat cu o tonă pe săptămână la recoltare, iar acum vindem și 20 de tone pe săptămână. Față de o păstrăvărie care e pe un pârâu unde algele nu cresc, lacul dezvoltă foarte multe alge care sunt ingerate de pește și substanțele hrănitoare sunt transmise în carne”, a mai explicat specialistul piscicol.

În ceea ce privește furajarea peștelui, aceasta este asigurată de doi furnizori mari, unul din Italia și altul din Danemarca, ce trimit mâncare de cea mai bună calitate. Și pentru ca hrănirea să fie una eficientă, periodic este controlată temperatura apei, iar cantitatea de furaj este în directă legătură cu aceasta. Peștii mai mici mănâncă mai mult, peștii mai mari mănâncă mai puțin în raport cu masa lor corporală.

În ceea ce privește proiectele mari pentru viitor, inginerul Todosia ne-a mărturisit că ele deja sunt în implementare, precum producerea de păstrăv în Marea Neagră, crearea de alte ferme piscicole pe lacul Vidra și Poiana Ruscă, precum și fabrica de procesare de la Sebeș. Toate acestea sunt realizate cu fonduri europene și sunt implementate în acest an. După ce și aceste feme vor ajunge la capacitatea plănuită, producția cooperativei va crește cu 25% și vor putea să exporte păstrăv și în afara țării.