Fructele călugărului (sau para călugărului) sunt mici, verzi şi se aseamănă cu nişte tărtăcuțe sau cu pepenele galben. Provin din Asia de Sud-Est și erau folosite încă din secolul al XIII-lea. Nu se
Afecțiunile de tip alergic, tot mai frecvente
Medicii trag un semnal de alarmă asupra numărului cazurilor de alergie, care este în creștere, mai ales în rândul copiilor. Stilul de viață și nivelul de poluare al mediului în care trăim au un rol important în declanșarea și cronicizarea manifestărilor de tip alergic. Aşa se face că observăm tot mai multe persoane cu manifestări alergice și tot mai multe alergii la o singură persoană.
Incidența bolilor alergice este în creștere în toate țările europene, inclusiv în România, unde circa 8 milioane de persoane, adulți și copii, suferă de o formă de alergie. Cele mai multe afecțiuni alergice sunt boli cronice, cu impact negativ asupra calității vieții pacientului, în plan social și profesional. Costurile de tratament sunt semnificative la nivelul sistemului de sănătate publică, dar și al societății, a subliniat prof. dr. Carmen Bunu Panaitescu, președintele Societății Române de Alergologie și Imunologie Clinică, la o emisiune radiofonică difuzată de Radio France International.
În general, alergia este prezentă la copii încă din primele luni de viață. Pe un fond de hipersensibilitate moștenit de la părinți, apar manifestări alergice în general de tipul eczemelor sau alergii alimentare. După aproximativ 2-3 ani de expunere la alergenii din aer, se ajunge la rinită și astm. Este așa-numitul „marș atopic”, în care se trece dintr-o formă în alta de boală, pentru că alergia este, de fapt, un răspuns exagerat al organismului în faţa unor proteine care nu ar trebui să genereze un astfel de răspuns, a explicat medicul citat mai sus.
Unele forme de alergie au manifestări evidente, însă altele trec aproape neobservate la început sau sunt ignorate de pacienți. Schimbările petrecute în stilul nostru de viață, alimentația și expunerea la poluanți provoacă o sensibilizare accentuată a căilor respiratorii. Majoritatea persoanelor alergice trăiesc în mediul urban şi ajung să aibă alergii din cauza expunerii constantă la poluanți, dar și a alimentației preponderent procesate, care nu mai are calitățile preparatelor tradiționale ecologice. Acestea din urmă afectează flora intestinală, permeabilitatea intestinului, care are un rol important în buna funcționare a sistemului imunitar. Practic, sistemul imun va avea o reacție exagerată de apărare. Odată declanșat, acest proces poate să meargă în cascadă și să devină o sensibilizare la alt și alt factor alergen. Din acest motiv, tot mai multe persoane devin alergice și sunt diagnosticate tot mai multe tipuri de alergii la o singură persoană.
Dintre alergenii din aer, cel mai important este acarianul din praful de casă, urmat în zonele de câmpie cu ambrozie. Dintre persoanele alergice, 30% manifestă sensibilitate la acarieni și cam tot atâtea, 30%, au alergie la ambrozie. Dacă ne referim la alimente, cel mai frecvent apar alergiile la lapte, mai ales la copii, la ou, nuci, alune, arahide, făină și soia.
Pentru persoanele care nu au simptome, testarea prin tehnicile alergologiei moleculare permite o evaluare a riscului de reacții alergice la diferiți factori, încât acestea să știe de ce trebuie să se ferească și să-și adapteze stilul de viață încercând să se expună cât mai puțin la factorii care pot sensibiliza, mai ales dacă este vorba despre alergeni cu riscuri potențial severe, care pot pune în pericol chiar viața.
Potrivit unui comunicat al Societăţii de Alergologie și Imunologie Clinică, unul din patru adulți și fiecare al treilea copil din România suferă de rinită alergică, unul din cinci copii suferă de astm alergic, 25% dintre copii suferă de dermatită atopică, 2% dintre adulți și 10% dintre copii sunt diagnosticați cu alergii alimentare, și mai mult de 1,1 milioane de adulți au o alergie la medicamente. (I. M.)