Alergie de primăvară sau răceală?

Odată cu venirea primăverii, apar și alergiile sezoniere, declanșate de polenul din aer provenit de la copacii înfloriți, flori și alte plante. Din cauza simptomelor pe care le provoacă, alergiile de primăvară sunt deseori confundate cu o simplă răceală: strănut frecvent, congestie nazală, mâncărimi sau iritații oculare. Spre deosebire de infecțiile respiratorii, însoțite frecvent de dureri în gât, febră, frisoane, dureri musculare sau articulare și oboseală, care de regulă dispar în cel mult două săptămâni, alergiile sezoniere pot persista o perioadă mai lungă și reapar ciclic.

Copiii și tinerii sunt cei mai vulnerabili în fața alergiilor, deoarece sistemul lor imunitar este mai reactiv, însă predispoziția la alergiile sezoniere este influențată în mare măsură de factorii genetici. Dacă unul dintre părinți este alergic, copiii au un risc estimat de aproximativ 30-40% de a dezvolta reacții similare, risc care poate crește până la 60-70% dacă ambii părinți suferă de alergii. Totodată, prezența dermatitei atopice în copilărie poate crește riscul altor afecțiuni alergice, precum rinita alergică sau astmul, pe măsură ce copilul crește, a explicat dr. Brîndușa Petruțescu, medic primar în alergologie și imunologie clinică, pentru Digi24.ro. 

Alergiile de primăvară sunt reacții exagerate ale sistemului imunitar la factorii de mediu specifici acestui sezon, în special la polen. Se manifestă prin strănuturi frecvente, senzație de mâncărime, secreții apoase ori nas înfundat, ochi iritați, lacrimare abundentă și roșeață. În cazurile mai grave, pot să apară crize de astm alergic, tuse persistentă, dificultăți de respirație și senzație de sufocare, dar și respirație șuierătoare, situație în care este absolut indispensabil sfatul unui medic alergolog. 

Medicul Brîndușa Petruțescu le recomandă persoanelor predispuse la alergii sezoniere să urmărească în aplicațiile meteo nivelul de polen din aer și să-și limiteze activitățile în aer liber și zone cu vegetație densă atunci când concentrațiile sunt ridicate. De regulă, valorile sunt mai mari dimineața, între orele 6.00 și 10.00, precum și în zilele uscate și vântoase. De asemenea, le recomandă să poarte ochelari de soare și măști de protecție, iar la întoarcerea acasă să-și schimbe hainele și să facă duș. 

Spălarea părului seara poate reduce semnificativ contactul cu particulele alergene acumulate pe piele și pe firele de păr, iar rufele ar trebui să fie uscate în interior și ferestrele să fie ținute închise în perioadele cu nivel ridicat de polen. Aerisirea este indicată seara sau după ploaie, când concentrațiile de polen din aer sunt mai scăzute. Totodată, putem menține un mediu interior mai sigur utilizând purificatoare de aer cu filtru HEPA sau aparate de aer condiționat dotate cu filtre speciale. 

În ceea ce privește tratamentul, opțiunile cel mai frecvent utilizate sunt cele simptomatice, din categoria cărora fac parte antihistaminicele orale, spray-urile nazale, picăturile oftalmice și inhalațiile. Acestea pot reduce temporar manifestările neplăcute, însă efectele dispar de regulă odată cu întreruperea tratamentului. Singura metodă care intervine asupra cauzei alergiei este imunoterapia alergenică, denumită și desensibilizare sau „vaccin pentru alergie”, terapie disponibilă și în România, sub formă de picături administrate sublingual și, mai recent, sub formă de tablete. Aceasta s-a dovedit eficientă în cazul sensibilității la polenul arborilor și al gramineelor, la ambrozie, la acarieni, dar și la alergiile provocate de animalele de companie, oferind o soluție terapeutică pe termen lung. (I.N.)