Alimentația corectă previne cancerele gastrice

Afecțiunile digestive, inclusiv cancerele, depind mult de natura şi calitatea alimentelor ingerate, adesea încărcate de ingrediente chimice, cu ac­ţiuni toxice. Fitoterapia poate interveni cu plante care au acţiuni stomahice, sedative, antispastice, antiseptice, antiinflamatoare, dar cea mai importantă metodă de prevenție este alimentația.

Regimul alimentar are un rol esențial atât în prevenirea apariției cancerului, cât și în terapia diferitelor forme canceroase. O dietă greșită poate declanșa carcinogeneza, acționând pe mai multe căi. Astfel, se vor ține sub control riguros: consumul de alimente, care nu trebuie să depășească un anumit plafon caloric, mai ales la persoanele supraponderale; păstrarea unui raport normal între principiile alimentare, excluzând grăsimile animale și carnea roșie (îndeosebi de porc); creșterea consumului de fibre vegetale, absolut necesare pentru protecția mucoasei intestinale și pentru prevenirea cancerului de colon, rect și intestine; evitarea ingerării de substanțe cancerigene, cum ar fi nitriții proveniți din nitrații îngrășă­min­telor chimice.

La nivelul stomacului, duodenului și intestinului subțire, nitriții se combină cu amine alimentare, formând nitrozamine, compuși foarte puternic cancerigeni.

Aceleași efecte negative le prezintă și unele pesticide folosite în agricultură (erbicide, fungicide, insecticide), preluate din exterior prin alimente și transformate enzimatic, la nivelul stomacului, în substanțe cancerigene.

De asemenea, hrana rafinată, supusă unor procese lungi de prelucrare termică, duce la creșterea acidității din aparatul digestiv, cu ulcere și gastrite hiperacide și uzura rapidă a funcțiilor vitale.

Alimentele care nu trebuie să fie consumate, întrucât pot declan­șa boala sau pot grăbi evoluția acesteia: carnea de porc, berbec, bivol, grăsimile animale, slănina, mezelurile, afumăturile, vânatul, conservele, rântașul și prăjelile de orice fel.

Carnea de porc conține multe substanțe care intoxică sângele și provoacă boli de ficat și de circulație sanguină sau declan­șează dezechilibre grave de metabolism.

Baza alimentației va fi axată pe diete vegetariene, cu multe legume, fructe proaspete și sucuri naturale. La anumite intervale se recomandă o cură de cruțare digestivă, cu adaos vitaminic (E, C, A, B).

În locul proteinelor din carnea roșie, se vor consuma proteinele din pește, pasăre, soia, orez, lapte de capră, lapte acru, brânzeturi nefermentate și puține ouă. Masa se completează cu pâine integrală (graham - 200 g/zi), grâu germinat, tărâțe, legume și fructe proaspete, drojdie de bere (30-50 g/zi), oțet de mere, hrișcă, nuci, alune.

Din alimentația bolnavilor trebuie să nu lipsească uleiul de măs­line, bogat în polifenoli care au acțiune antioxidantă în prevenirea afecțiunilor oncologice. De asemenea, acidul oleic monosaturat din uleiul de măsline ar neutraliza activitatea unor gene canceroase implicate, mai ales, în cancerul mamar, fapt confirmat prin procentul redus al acestei afecțiuni la femeile din țările mediteraneene, mari consumatoare de ulei de măsline.

Dintre legume să nu lipsească: pătrunjel, spanac, sfeclă roșie, țe­li­nă, morcov, varză albă, conopidă, castraveți, fasole păstăi, mazăre boabe, tomate, ceapă, usturoi, praz, ridichi și cartofi (de preferat copți), iar dintre fructe sunt recomandate mere roșii, struguri, cireșe, vișine, piersici, gutui, lămâi, portocale, zmeură, căpșuni, afine, coacăze și alte fructe de pădure.

Într-un raport al Institutului American de Cercetare a Cancerului, care sintetizează rezultatele a peste 4.500 de studii, au fost elaborate câteva reguli alimentare și de viață pentru prevenirea și vindecarea cancerului:
- adoptarea unei diete vegetariene, bogate în fructe, legume și cereale;
- limitarea consumului de carne roșie sub 80 g/zi și înlocuirea cu pește și carne de pui;
- interzicerea consumului de grăsimi animale și înlocuirea lor cu cantități moderate de uleiuri vegetale (măsline sau floarea-soarelui);
- evitarea consumului de alimente prăjite, afumate sau arse;
- reducerea la minim a alimentelor preparate termic;
- limitarea consumului de zahăr și de dulciuri concentrate;
- limitarea consumului de alimente sărate;
- evitarea consumului de alimente alterate, cu termen depășit de conservare și cu pericol de contaminare cu micotoxine;
- controlul riguros al procentului de aditivi chimici, coloranți și conservanți din alimente și băuturi;
- folosirea plantelor aromatice autohtone pentru condimentarea alimentelor;
- fracționarea alimentației zilnice în patru-cinci mese;
- interzicerea consumului de băuturi alcoolice;
- evitarea stărilor ponderale extreme (anemie sau obezitate);
- respectarea zilnică a unui program de exerciții fizice, sporturi moderate și plimbări în aer liber.