Cancerul de colon, boala alimentaţiei greşite

▲ Considerat flagelul secolului al XX-lea, cancerul a rămas una dintre cele mai grave maladii ▲ Boala a fost cunoscută încă din Antichitate, dar în ultimele decenii a înregistrat o frecvenţă în rapidă creştere, secerând, anual, milioane de vieţi omeneşti ▲ Frecvenţa bolii este mai mare în ţările dezvoltate din punct de vedere economic, întrucât civilizaţia modernă, respectiv industrializarea, agricultura chimizată şi densitatea mijloacelor de transport poluează mediul natural cu compuşi chimici cancerigeni, regăsiţi în apă, aer, sol şi vegetaţie ▲

O constatare alarmantă arată că, în ultimii ani, a crescut frecvenţa cazurilor de cancer în Europa, inclusiv în România, cu preponderenţă în rândul bărbaţilor (54% din cazuri). Un raport publicat în revista „Annals of Oncology“ susţine că cele mai mari explozii ale cazurilor noi de cancer apar la nivel pulmonar, colono-rectal, stomac şi sân. Jumătate din totalul deceselor de cancer apar sub aceste patru forme dominante.

Din datele statistice rezultă că una dintre cele mai frecvente forme de cancer este aşa numitul cancer colono-rectal sau intestinal, care constituie a 8-a parte din totalul cancerelor.

Boala apare mai mult la persoanele trecute de 40 de ani, cu o frecvenţă mai ridicată la femei, decât la bărbaţi. Se pare că riscul îmbolnăvirii este mai ridicat la persoanele grase şi cu talie scundă.

Primele semne ale bolii

În descrierea bolii se poate arăta că, la început, apare un epiteliom (polip) cu diferite localizări: în rect (58%), sigmoid (17%), colonul drept (15%) şi colonul stâng (10%). Aceste formaţiuni pot fi benigne, necanceroase, ca nişte proliferări celulare strict locale, fără migraţie şi fără regenerare în ţesuturile învecinate. Timp de 6-12 luni nu prezintă nici un simptom alarmant.

Într-o fază mai avansată, la palparea abdomenului se poate simţi o formaţiune tumorală, dură, nedureroasă, de dimensiuni variate, mobile sau fixate de ţesuturile vecine. Sub acţiunea unor factori favorizanţi, apar tumorile cu evoluţie malignă care se manifestă diferenţiat în funcţie de localizare.

Cancerul colonului drept se manifestă prin dureri discrete şi neinfluenţate de calmante, balonări abdominale, diaree cu scaune de putrefacţie, astenie, stare subfebrilă, pierdere în greutate, anemie şi început de sângerări.

Cancerul colonului stâng se manifestă prin dureri care se intensifică progresiv şi cedează la masaj abdominal, balonări, gaze, constipaţie în alternanţă cu o falsă diaree; scaunele pot avea o coloraţie sanguinolentă.

Cancerul rectului începe cu constipaţie şi jenă la defecare, scaune moi, cu mucus, sânge şi puroi. Defecarea este anevoioasă, supărătoare şi cu senzaţie de evacuare incompletă; durerea se accentuează şi este resimţită în pelvis, în osul sacral şi în coapse.

La toate tipurile de localizare, bolnavul devine palid, fără poftă de mâncare, cu aversiune faţă de mâncărurile cu carne, greţuri dimineaţa şi pierderi în greutate fără un motiv evident.

Treptat, într-un organism cu capacitate redusă de apărare, au loc unele modificări cu înmulţire anarhică a celulelor canceroase, care se extind în profunzimea peretelui colonului şi fixează tumora de organele vecine.

Pe calea circulaţiei sanguine şi limfatice, celulele canceroase pot invada orice parte a corpului, mai întâi în ganglionii regionali şi în teaca nervilor, declanşând metastaza la distanţă, ajungând la nivelul ficatului, plămânilor, rinichilor, oaselor şi chiar a creierului, unde se formează tumori-fiice, asemănătoare cu tumora-mamă. Când boala este avansată, apar vomismente cu sânge şi scaune negre.

Specialiştii au împărţit evoluţia bolii canceroase în 5 stadii: 0, I, II, III şi IV. Acestea constituie un ghid pentru aprecierea gravităţii bolii. Dacă se intervine în primele stadii clinice (0, I), de la primele pierderi de sânge, se pot obţine rezultate terapeutice foarte bune. În schimb, depistarea bolii într-un stadiu prea avansat (III, IV) dă şanse reduse de vindecare, mai ales la persoane slăbite, cu capacitate redusă de apărare şi cu un aparat imunitar deficitar. Trebuie să reţinem că evoluţia cancerului de colon este destul de lentă şi, de aceea, descoperirea bolii se face într-un stadiu avansat, când apar şi unele complicaţii: hemoragii grave, perforaţii cu peritonită, stenoză cu fenomene ocluzive, fistule anale grave şi metastaze extinse.

Prezenţa cancerului în alte organe ale corpului poate fi descoperită prin rectoscopie (până la 30 cm deasupra sfincterului), prin examinare radiologică (irigoscopie, irigografie) şi prin examinarea materiilor fecale (hemoragii oculte, sânge macroscopic, mucus, puroi, celule maligne exfoliate).

Indicaţii importante se pot deduce din evoluţia altor afecţiuni, ca: rectocolita ulceroasă, stenoza intestinală, polipoza intestinală, diverticuloza, tumora inflamatorie apendiculară şi prezenţa hemoroizilor interni. Cancerul rectal este examinat prin tactul rectal, urmat de rectoscopie şi prelevarea unei biopsii.

Extinderea tumorii se apreciază prin irigoscopie şi alte examene de laborator, care pot stabili o anemie hipocromă accentuată, viteza de sedimentare a hematiilor şi prezenţa unor hemoragii oculte în scaun.

Cauzele bolii

Cauzele cancerului colono-rectal sunt plurifactoriale, mai frecvente după o anumită vârstă, ca urmare a scăderii treptate a capacităţii de rezistenţă a organismului faţă de agenţii agresivi, externi sau interni. Cei mai periculoşi sunt factorii fizici cancerigeni, cum sunt radiaţiile ionizante, produşii poluanţi din combustiile industriale, din transporturi sau din industria chimică, toate apărute ca rezultat al progresului tehnic şi al civilizaţiei. În plus, stresul cronic intensifică apariţia tumorilor canceroase.

Pericolul îmbolnăvirii de cancer colono-rectal ar putea fi ereditar, prin transmitere genetică a unor gene. Unele cercetări americane din Institutul de medicină Howard-Hughes arată că ar exista o genă mutantă - APC, descoperită în anul 1991, care declanşează cancerul de colon. Această genă poate avea efecte pozitive când acţionează ca un supresor al tumorii. Dar, atunci când se găseşte în stare mutantă, gena provoacă malignizarea celulelor.

La extinderea cancerului de colon mai pot contribui unii factori hormonali, imunologici, psihoemoţionali, conflicte psiho-morale, stress şi focarele de infecţie din organism. S-a constatat că, în dispersia celulelor canceroase, există tendinţa de grupare spre anumite organe, totul fiind dirijat de prezenţa adrenalinei şi a noradrenalinei create în timpul stărilor de tensiune psihică sau fizică. Acestea au rol de neurotransmiţători, adică mesageri ai sistemului nervos spre anumite regiuni ale corpului. Stresul măreşte probabilitatea ca aceşti neurotransmiţători să ajute celulele canceroase să migreze şi să se înmulţească.

Un rol favorizant al apariţiei cancerului de colon îl au unele afecţiuni din zonele limitrofe: rectocolita ulceroasă hemoragică, polipoza intestinală, diverticuloza rectosigmoidiană.

Cancerul de colon poate să apară pe o leziune preexistentă, pe un focar de iritaţie cronică sau pe orice tumoră benignă. De aici rezultă necesitatea tratării bolilor cronice, a infecţiilor şi a intoxicaţiilor. Toţi aceşti factori favorizanţi ai cancerului diminuează capacitatea de apărare a organismului şi provoacă unele modificări la nivelul celulelor din colon şi din organele învecinate.

Ce tratamente se impun?

Tratamentul cancerului localizat la nivelul colonului se face, în principal, pe cale chirurgicală, prin rezecarea segmentului intestinal bolnav, precum şi a unei zone adiacente cu ganglioni limfatici afectaţi. Prin această intervenţie, operaţia chirurgicală are atât un caracter curativ, cât şi un caracter profilactic, prevenind adesea apariţia metastazelor sau a recidivelor. În cazuri avansate se fac operaţii paleative, în special anus contra naturii, iar în cazurile inoperabile se face un tratament simptomatic cu preparate antispastice sau opiacee.

Chimioterapia se poate aplica în completarea tratamentului chirurgical pentru a distruge celulele canceroase remanente şi a opri metastazarea.

Reuşita vindecării prin oprirea evoluţiei spre metastază depinde de stadiul în care a fost depistată boala. De cele mai multe ori, bolnavii nu cunosc simptomele declanşării cancerului şi din necunoaştere şi de teama aflării adevărului se prezintă la tratament în stadii prea avansate ale bolii (III şi IV), ceea ce diminuează şansele de vindecare.

Regimul alimentar

Este unanim recunoscut că, în prevenirea şi declanşarea cancerului de colon şi rect, alimentaţia are rolul cel mai important. Unele alimente au proprietatea de a proteja organismul împotriva cancerului, în timp ce alte alimente măresc riscurile de îmbolnăvire.

Statisticile mondiale arată că frecvenţa acestei boli este mai ridicată în ţările mai avansate economic, unde se consumă o hrană mai rafinată, supusă unor procese lungi de prelucrare termică şi chimică. Aceasta provoacă o creştere a acidităţii din aparatul digestiv şi apariţia unor leziuni pe ţesuturi.

Interesant este faptul că animalele se îmbolnăvesc foarte rar de cancer, întrucât se hrănesc cu ceea ce găsesc în vegetaţia din natură, în timp ce oamenii îşi creează singuri o alimentaţie artificializată şi dăunătoare.

Rolul determinant al factorului alimentar în cancerele de intestine şi stomac poate fi dedus din frecvenţa bolii în diferite zone geografice. Sunt mai numeroase în ţările nordice şi muntoase (Islanda, Norvegia, Chile), cu o alimentaţie săracă în legume şi fructe prospete şi mai bogate în carne, cu precădere afumată. În schimb, frecvenţa este mai redusă în ţările tropicale (Thailanda, Java, Columbia, Ecuador), unde se consumă permanent fructe proaspete, bogate în enzime şi vitamine naturale. În Japonia există o alimentaţie unilaterală puternic condimentată, bazată pe consumul excesiv de orez decorticat, sărac în enzime, vitamine, minerale şi oligoelemente.

O altă dovadă a efectului negativ produs de alimentaţia greşită este ilustrată de frecvenţa mare a cancerelor de colon la populaţia din Tirol, unde se consumă, tradiţional, multă slănină afumată sau prăjită până la rumenire şi udată din belşug cu rachiuri tari. La aceleaşi concluzii au ajuns şi nutriţioniştii americani, care corelează frecvenţa cancerului cu consumul de grăsimi animale şi carne de porc, constatat în SUA şi la polonezii din Europa.

Alimente interzise

În prezent, sunt cunoscute alimentele care nu trebuie să fie consumate, întrucât pot declanşa carcinogeneza sau care pot grăbi evoluţia bolii. În această categorie intră următoarele alimente: carnea roşie (porc, vită, bivol, oaie, berbec), care este cea mai bună hrană a celulelor canceroase, la care se adaugă grăsimile animale, slănina, untura, untul, mezelurile, afumăturile, conservele în sare şi prăjelile de orice fel.

Se pare că, în judeţele din Moldova, frecvenţa cancerului de intestine şi stomac este mai redusă comparativ cu alte zone din ţară, probabil datorită unui consum mai redus de carne, slănină şi dulciuri, preferându-se produsele vegetale (fasole uscată, cartofi, legume şi diferite crudităţi). Se ştie că grăsimile animale şi carnea de porc conţin foarte multe toxine, care intoxică sângele şi dezvoltă o floră bacteriană anaerobă ce favorizează producerea de substanţe cancerigene în lumenul intestinal, iritaţii şi inflamaţii ale colonului.

Un studiu american arată că marii consumatori de carne roşie prezintă un risc cu 30-40% mai mare de a se îmbolnăvi de cancer colono-rectal.

Consumatorii de produse carnare, prelucrate cu aditivi chimici, simt o oboseală permanentă, lipsă de energie, şi sunt predispuşi la tot felul de boli. Toate aceste reacţii negative ne determină să nu invidiem persoanele gurmande, care îşi fac o virtute din a declara că sunt carnivore convinse, lăudându-se, ca semn distinctiv al avuţiei, cu numărul de porci consumaţi într-un an. Evoluţia sănătăţii lor ar putea fi dezastruoasă prin apariţia de cancere, în primul rând la nivelul aparatul digestiv.

Dacă s-a declanşat cancerul de colon devin strict interzise următoarele alimente: alcool, cafea, cacao, ciocolată, ceai negru, cola, zahăr alb şi produse fine de cofetărie, praf de copt, bicarbonat, pâine albă, brânzeturi fermentate, ciuperci, condimente iuţi şi tutun. Aceste produse vor fi excluse din dietă chiar dacă, aparent, persoanele respective se consideră vindecate.

Mare atenţie la băuturi!

Berea favorizează apariţia cancerului de colon, iar alcoolurile tari favorizează cancerul de ficat. Se acceptă, zilnic, maximum 2 pahare de vin pentru femei şi 3 pahare pentru bărbaţi. Consumul exagerat de sare prezintă un risc al îmbolnăvirii de cancer, de 7 ori mai mare comparativ cu un consum moderat (maximum 6 grame pe zi).

Un semnal de alarmă arată pericolul abuzului de cartofi prăjiţi, mai ales dacă sunt preparaţi în acelaşi ulei de mai multe ori, precum şi unele produse mucegăite (boabe de porumb, alune, soia) care conţin micotoxine cu efecte puternic cancerigene.

Este deosebit de important să se adopte un control riguros al cantităţii de hrană zilnică şi o conduită alimentară protectivă încă din anii tinereţii.

Este greşită ideea că numai la bătrâneţe trebuie să ne hrănim corect. Prin abuzurile alimentare din timpul tinereţii şi al maturităţii este posibilă achiziţionarea cancerului, mai întâi la organele componente ale aparatului digestiv (esofag, stomac, intestine, rect). S-a constat că 50% dintre cancerele de colon sunt legate de supraalimentaţie şi exces ponderal.

Un pericol actual este şi ingerarea, concomitent cu hrana, a unor substanţe cancerigene, cum ar fi nitriţii proveniţi din nitraţii îngrăşămintelor chimice azotate. La nivelul stomacului, duodenului şi a intestinului subţire, nitriţii se combină cu amine alimentare, formând nitrozamine, compuşi foarte puternic cancerigeni. Aceleaşi efecte negative prezintă şi unele pesticide folosite în agricultură (erbicide, fungicide, insecticide), preluate din exterior o dată cu alimentele şi transformate enzimatic la nivelul stomacului în substanţe cancerigene, cu extindere în colon, stomac şi ficat.

Alimentaţia bogată în fibre, legume şi fructe reduce riscul apariţiei cancerului

Studiile arată că o alimentaţie bogată în fructe, legume, fibre vegetale celulozice reduce, în mod semnificativ, riscul apariţiei cancerului. Efecte benefice au curele cu sucuri naturale din fructe şi legume proaspete (timp de 2 luni), precum şi laptele dulce şi acru, ştiind că lactoza stimulează activitatea bacteriilor care asigură protecţia mucoaselor intestinale.

Zilnic se recomandă a se consuma: legume proaspete, cum ar fi: salată verde, spanac, pătrunjel, păstârnac, morcov, ţelină, sfeclă roşie, varză albă şi roşie, broccoli, conopidă, tomate, cartofi copţi, ridichi, fasole verde şi fasole cu bobul mare, mazăre verde, bame, linte, napi, gulii, usturoi, ceapă, creson şi hrean; fructe proaspete (piersice, cireşe, mere roşii, pere, struguri roşii, pepene verde, coacăze, căpşuni, mure, dude, zmeură, afine, nuci, portocale, lămâi, grapefruit roşii, curmale, migdale, stafide, rodii); alimente cu fibre celulozice care nu sunt digerate în stomac şi au efecte protectoare asupra mucoaselor intestinale prin evitarea constipaţiei, grăbirea eliminării materiilor fecale din colon şi reducerea timpului de contact al unor factori cancerigeni cu mucoasa intestinală. Necesarul de fibre alimentare nedigerabile, cu efecte atât preventive, cât şi curative, ar fi de 16-30 de grame pe zi.

La aceste alimente cu efecte favorabile se pot adăuga: pâine integrală, germeni de grâu, tărâţe, orez, soia, carne slabă de peşte şi pui, lapte acru degresat, brânzeturi nefermentate de vacă sau capră, ouă proaspete (2-3 pe săptămână), miere de albine şi drojdie (30-50 g pe zi). În locul grăsimilor animale se vor folosi uleiurile vegetale de măsline, floarea-soarelui, porumb, soia şi dovleac, obţinute prin presare la rece şi în cantităţi reduse.

Întrucât unele legume şi fructe conţin enzime care atacă substanţele cancerigene din intestine, este indicat să se prepare hrana vie, conform reţetelor din bucătăria fără foc.

Să nu se neglijeze usturoiul, care dă rezultate foarte bune în cancerele de stomac şi colon, dacă se consumă zilnic câte 2-3 căţei cruzi sau ca mujdei pe o perioadă limitată, în funcţie de toleranţa fiecărei persoane.

▲ Regimul alimentar în cancerul de colon

O propunere de regim alimentar adecvat implică zilnic 4-5 mese care constau din: la sculare - o cană cu bulion de cartofi fierţi cu legume şi adaus de tărâţe şi seminţe de in; la micul dejun - lapte acru cu tărâţe, seminţe de in sau făină de urzici şi măceşe, urmate de fructe proaspete; la dejun - cartofi copţi, lapte acru, o felie de pâine integrală, legume crude, usturoi şi ceapă, suc de legume crude, varză acră nesărată şi zeamă de varză acră diluată; la ora 17 - un ceai cu pâine integrală; la masa de seară - se repetă alimentaţia de la prânz.

În primele zile de regim se consumă puţină hrană şi apoi se trece la cantităţi normale cu supe de pasăre, supe de morcov sau de orez, brânză de vaci, spanac fiert, grâu încolţit (100 g/zi), salată de sfeclă roşie, morcov sau castraveţi, sucuri de legume proaspete în amestec (morcov, sfeclă roşie, ţelină, păstârnac, pătrunjel rădăcini), luate dimineaţa pe stomacul gol, având rol de oprire a multiplicării celulelor canceroase.

Permanent se vor consuma fructe proaspete (300-500 g/zi), dintre care să nu lipsească mere roşii, cireşe, piersice, fructe de pădure.

Vitaminele naturale au efecte deosebite în prevenirea şi combaterea cancerelor de colon, rect, stomac şi ficat. În primul rând, sunt benefice vitaminele antioxidante (A, C, E), care distrug radicalii liberi declanşatori ai tumorilor maligne, dar şi vitamina B6, care protejează pe femei de cancer de colon, mai ales pe acelea care consumă mai mult de 30 de grame alcool pe săptămână.