Fructele călugărului (sau para călugărului) sunt mici, verzi şi se aseamănă cu nişte tărtăcuțe sau cu pepenele galben. Provin din Asia de Sud-Est și erau folosite încă din secolul al XIII-lea. Nu se
Cauze şi simptome ale alergiilor de toamnă
Mai sunt câteva zile până în septembrie și odată cu schimbarea anotimpului alergiile se manifestă tot mai amplu. Cele mai frecvente semne ale acestora sunt strănutul excesiv și secrețiile nazale apoase, susțin alergologii. Alergiile de toamnă sunt cauzate de polen şi mucegai.
Manifestările rinoconjunctivitei alergice sezoniere devin mai frecvente toamna, având impact semnificativ asupra calităţii vieţii pacienţilor. Manifestările clinice pot fi determinate de sporii anumitor specii de mucegaiuri şi de polenul plantelor ce înfloresc în această perioadă, susțin medicii, care atrag atenția: deşi toamna aerul devine mai rece şi mai curat, multe alergii continuă să se manifeste. Cele mai frecvent întâlnite simptome la pacienții alergici sunt strănut în salve, prurit oculo-nazal, secreţii nazale apoase, obstrucţie nazală (nas înfundat), hiperemie conjunctivală (ochi roşu), afirmă dr. Adriana Mihaela Tudose, medic primar alergologie şi imunologie clinică la Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central „Dr. Carol Davila”, citată de Agerpres.
Unii pacienţi pot prezenta și manifestări de astm (dificultăţi în respiraţie, tuse, respiraţie şuierătoare), adaugă medicul, care subliniază că, deşi există variaţii importante în funcţie de condiţiile climaterice, vorbim de un sezon „al buruienilor” în perioada august-octombrie. „La pacienţii cu sensibilizare la polenul de Ambrosia artemisifolia (iarba pârloagelor) domină simptomatologia oculară. (...) Perioada de polenizare începe la sfârşitul lunii iunie, cu un vârf al concentraţiei de polen în aer în a doua jumătate a lunii august şi se întinde până în octombrie. Doar medicul alergolog poate efectua testarea care pune în evidenţă alergenul sensibilizant (există mai multe tipuri de polen în aceeaşi perioadă a anului). În funcţie de sensibilizările identificate indică tratamentul optim, individualizat, inclusiv imunoterapia alergen specifică - singurul tratament posibil curativ”, a explicat Tudose.
Specialistul mai susţine că este important de ştiut faptul că unii pacienţi cu manifestări de alergie la polenul de buruieni pot asocia diferite acuze digestive (mâncărime la nivelul cavităţii bucale, edem la limbă și buze, „senzaţie de nod în gât”, balonări, tranzit accelerat) la consumul anumitor fructe şi legume, aspect cunoscut ca sindrom de alergie orală. În plus, persoanele care sunt alergice la polenul buruienilor prezintă un risc crescut în cazul consumului de produse fitoterapice (produse tip plafar) sau produse apicole (polen, miere). „Pentru evitarea simptomelor neplăcute, pacienţii alergici sunt sfătuiţi să evite activităţile exterioare, în aer liber, să păstreze ferestrele închise pe timpul zilei, atât acasă cât şi în maşină, să îşi schimbe hainele după ce ies afară pentru perioade mai lungi de timp, să facă duş la sosirea acasă, să se spele frecvent pe faţă şi mâini, să evite sau să consume cu precauţie fructe şi legume crude, dacă au prezentat manifestări de sindrom de alergie orală (până la evaluarea alergologică).”
Evitarea este întotdeauna cel mai bun tratament pentru alergii. Însă, atunci când acest lucru nu este posibil, există medicamente ce pot ajuta la controlul simptomelor: antihistaminicele sunt cele mai frecvente medicamente utilizate, iar corticosteroizii topici sunt eficienţi în tratarea inflamaţiei nazale, subliniază Adriana Mihaela Tudose.