Atunci când metodele de investigație devin insuficiente pentru o diagnosticare corectă, intervine biopsia, cea mai eficientă investigație prin care medicul poate să confirme sau să excludă existența unor
Cauze şi tratament în refluxul gastroesofagian
Simptomele digestive ale refluxului gastroesofagian la copilul mare se traduc prin regurgitaţie acidă, disfagie, durere retrosternală, vărsături şi, uneori, hemoragie digestivă superioară. Unii bolnavi pot prezenta simptome respiratorii, care pot să apară chiar în timpul alimentaţiei sau al vărsăturii, în cursul plânsului sau schimbării poziţiei.
Copilul poate prezenta spasm laringian, crize de tuse în timpul somnului, crize de cianoză cu bradicardie. Mai târziu, unii copii pot prezenta bronhopneumopatii recidivante sau astm bronşic. Nu sunt de neglijat nici manifestările generale: tulburări neurologice, tulburări de comportament, anemie. Tulburările de creştere se traduc prin stag0nare în greutate, apoi hipotrofie staturo-ponderală. Tulburările de ritm cardiac se traduc prin bradicardie, care este indusă de reflux. Tulburările de comportament se traduc prin crize de agitaţie sau de plâns. În aproximativ un sfert dintre cazurile de reflux gastroesofagian se poate constata o anemie . Diagnosticul afecţiunii se face pe baza simptomatologiei clinice şi este confirmat de examenul radiologic. Evoluţia bolii la nou-născut şi sugar este în general bună, deoarece simptomatologia dispare spontan după vârsta de 4-6 luni. La copilul mare evoluţia este de lungă durată. Complicaţiile posibile sunt: esofagita peptică, ulcerul esofagian, stenoza esofagiană, hemoragie digestivă superioară, malnutriţie. Prognosticul este favorabil în formele uşoare de reflux, în timp ce în formele în care vărsăturile sunt abundente şi persistente prognosticul este rezervat. Tratamentul este medical şi chirurgical. Tratamentul medical are ca obiectiv principal reducerea refluxului, care se poate realiza prin: - tratament poziţional, recomandat în formele uşoare şi medii, constând în susţinerea copilului în picioare în timpul mesei şi o oră după masă; - în formele severe, copilul va fi menţinut sprijinit, în tot cursul zilei, la un unghi de 30-60 de grade, aşezat pe spate sau la un unghi de 30 de grade aşezat pe faţă; - pentru copiii mari se recomandă să doarmă cu capătul patului ridicat. Tratamentul chirurgical este indicat în cazul lipsei de răspuns la tratament medical corect aplicat timp de 8 săptămâni sau în caz de esofagită severă, de prezenţă a complicaţiilor (stenoza esofagiană, hemoragie digestivă superioară, complicaţii pulmonare). Regimul alimentar va consta în prânzuri mici şi frecvente, bogate în proteine şi sărace în grăsimi. Alimentele se vor administra sub formă îngroşată. De asemenea, se vor administra antiacide la o oră după mese şi medicamente care să inhibe secreţia gastrică acidă.