Ce mâncăm în timpul postului

Pentru că noi, românii, ne aflăm în Postul Crăciunului, prezentăm în paginile „Ziarului Lumina“ efectele benefice ale înfrânării şi cumpătării în alimentaţia zilnică. Considerate ca abţineri absolut necesare, posturile alimentare pot avea fie un caracter total, fie un caracter parţial. În afară de purificarea şi dezintoxicarea organismului, alimentaţia de post contribuie la o autoînnoire a celulelor, o întinerire a ţesuturilor, o intensificare a vitalităţii şi o mărire a rezistenţei la boli, infecţii şi la alţi factori nefavorabili vieţii.

Din punct de vedere religios, posturile sunt perioade, mai lungi sau mai scurte, de pocăinţă şi rugăciune pentru iertarea păcatelor înfăptuite de credincioşi, de supunere necondiţionată faţă de voinţa lui Dumnezeu, de la Care se aşteaptă îndurare, sprijin în viaţă şi mântuirea sufletelor.

Marii sfinţi ai creştinătăţii plecau în pustiu sau se închideau în chilii tainice şi în peşteri întunecate unde, prin înfrânarea poftelor trupeşti şi prin întărirea voinţei, rezistau la ispite şi îşi curăţau sufletele de păcate şi patimi. Ei ţineau posturi aspre şi meditau asupra puterii dumnezeieşti şi asupra vieţii de dincolo de mormânt.

Considerate ca abţineri absolut necesare, bine gândite şi organizate pe perioade limitate, posturile alimentare pot avea fie un caracter total (postul negru - în care se acceptă numai consumul de apă), fie un caracter parţial (în care se elimină anumite alimente de dulce, mai greu digerabile). Ca formă intermediară de post cu lungă durată este postul uscat, în care se acceptă consumul spre seară numai al mâncărurilor uscate, fără untdelemn, respectiv pâine cu apă, fructe uscate şi seminţe uscate. Aceste posturi de lungă durată sunt întrerupte doar la anumite sărbători religioase, prin dezlegări la peşte, icre, untdelemn şi vin (în zilele însemnate în calendar cu „harţi“).

Dacă apare senzaţia de foame, se pot bea ceaiuri de sânziene, gălbenele, roiniţă şi coada-şoricelului

Totuşi, date fiind consecinţele care pot fi provocate de post în cazul anumitor persoane, mai sensibile, suntem datori să subliniem simptomele care pot să apară cu precădere la cei ce adoptă postul alimentar total.

În primele zile, persoana respectivă resimte senzaţii puternice de foame, eventual dureri de cap, vertij, insomnii şi greţuri, mai rar întâlnite la femei decât la bărbaţi. În continuare apare o scădere progresivă a forţei musculare, stări de somnolenţă, constipaţii, diminuarea accentuată a diurezei şi reducerea substanţială a randamentului în activitatea fizică şi intelectuală. Din aceste considerente sunt scutiţi de post negru copiii, lăuzele, convalescenţii după operaţii sau bolnavii cronici.

În afara perioadelor lungi de post stabilite prin calendarul creştin, se recomandă respectarea unor posturi de scurtă durată în tot restul anului, măcar 1-2 zile pe săptămână (frecvent miercuri şi vineri). În aceste zile se va reduce raţia zilnică de mâncare la jumătate, fără a suferi de foame.

În locul bucatelor de dulce se vor consuma multe legume şi fructe (ex. mere rase), alături de fulgi de porumb sau de ovăz.

Dacă pe parcursul zilei apare senzaţia de foame, se vor bea ceaiuri (infuzii neîndulcite) de sânziene, gălbenele, roiniţă şi coada-şoricelului. În aceste zile săptămânale de post ne vom simţi mult mai bine, mai mobili, sănătoşi, energici şi cu mintea limpede, cu condiţia de a evita eforturile fizice şi intelectuale exagerate.

Carnea în exces este otravă pentru organism

Din punct de vedere medical, posturile vin, frecvent, după o alimentaţie necorespunzătoare, adesea cu exces de carne, asigurând o curăţire (depurare) a corpului de impurităţile, grăsimile şi toxinele care se acumulează, treptat, în ficat, rinichi şi, mai ales, în colon, unde blochează procesele de autoînnoire permanentă.

Carnea consumată în exces, în timpul iernii, devine o otravă pentru organism. Cine mănâncă multă carne trăieşte puţin sau se îmbolnăveşte de multe afecţiuni maladive grave, întrucât componentele din carne se digeră greu şi rămân mult timp în stomac şi intestine. Efecte similare au şi grăsimile animale, mezelurile (cu conservant - glutamat de sodiu), şunca, afumăturile, vânatul şi untul. Alimentele de tip fast-food, conservanţii şi aditivii alimentari măresc, în mod semnificativ, incidenţa cancerelor digestive.

Această alimentaţie greoaie, într-o perioadă cu consum energetic redus, slăbeşte organismul, care devine obosit, uzat, incapabil să asimileze corect hrana.

Chiar şi unele margarine sunt periculoase, din cauza conţinutului ridicat în grăsimi sintetice, care nu pot fi arse de organism. Acestea au în componenţa lor o serie de aditivi alimentari simbolizaţi prin litera E, unele având efecte cancerigene, provocând, îndeosebi, cancere gastrice.

Consumul în exces de pâine albă poate duce la infarct

Consumul zilnic de alimente gătite sau conserve poate duce la degenerarea celulelor, apariţia ridurilor, pielea devine flască, se instalează durerile artrozice la încheieturi şi se grăbeşte îmbătrânirea generală.

Puţini oameni cunosc efectele negative ale consumului de pâine albă, adesea „albită“ de unii brutari prin adaos de vitamine sintetice, minerale, conservanţi şi alte substanţe cu E-uri dăunătoare. Implicaţiile consumului permanent de pâine albă constă din declanşarea unor afecţiuni cardiovasculare, inclusiv a unui posibil infarct cardiac şi formarea de calculi biliari şi ateroscleroză, deoarece glucidele rafinate din pâinea albă pot fi rapid transformate în lipide, colesterol şi trigliceride. Mai indicată este pâinea intermediară, neagră sau graham care, prin tărâţe şi germeni, aduc organismului multe vitamine nealterate.

E-uri periculoase în sucurile din comerţ

Omul modern consumă cantităţi tot mai mari de sucuri răcoritoare, utilizând aromele fructelor de sezon. Multe din aceste sucuri sunt însă dăunătoare pentru sănătate, ducând spre leucemie sau cancer de colon, întrucât conţin coloranţi sintetici, aromatizanţi prefăcuţi, aspartam (înlocuitor de zahăr) şi amelioratori de gust şi miros. Colorantul sintetic galben, tartrazina (E-102), interzis pentru produsele alimentare din Norvegia, Suedia, Olanda, Elveţia, Austria şi Marea Britanie, dar acceptat în România, provoacă unele reacţii caracteristice: edeme ale buzelor, urticarie, rinite, astm bronşic, purpură, şoc anafilactic şi dereglări ireversibile ale ficatului, uneori extrem de grave, mai ales la copii. În mod similar, colorantul apus-galben (E-110), utilizat frecvent în băuturi răcoritoare, poate provoca alergii, indigestii, dureri abdominale şi chiar tumori.

Postul întinereşte ţesuturile şi creşte imunitatea

Posturile alimentare constituie cele mai eficiente metode de vindecare a unor boli grave declanşate, în principal, de un regim nutritiv necorespunzător, alături de alţi factori de risc. În afară de purificarea şi dezintoxicarea organismului, alimentaţia de post contribuie la o autoînnoire a celulelor, o întinerire a ţesuturilor, o intensificare a vitalităţii şi o mărire a rezistenţei la boli, infecţii şi la alţi factori nefavorabili de viaţă. Totodată, scade concentraţia în proteine şi lipide din creier, precum şi doza de zaharuri din sânge şi urină. Acestea explică efectul favorabil al posturilor în remedierea principalelor boli ale civilizaţiei, respectiv cancere, cardiopatii, artrite, scleroază în plăci şi îmbătrânire prematură.

De asemenea, are efecte favorabile în unele boli cronicizate ca: diabetul zaharat, ulcerul gastric şi duodenal, ateroscleroza, anumite forme de obezitate şi celulită, boli alergice (astm, poliartrite) şi ale sistemului nervos central, senilitate precoce, intoxicaţii alimentare şi medicamentoase, gută, unele afecţiuni dermatologice.

În cazuri disperate de cancer, indiferent de localizare, înfometarea dirijată a corpului prin posturi reprezintă una dintre metodele eficiente de salvare a vieţii şi de recăpătare a sănătăţii.

Alimentele greu digestibile lasă cantităţi mari de toxine în mucoasa gastrică şi intestinală, ca şi alimentele şi băuturile tratate chimic sau termic, după proceduri complexe. Eliminarea din consum a acestor alimente în timpul posturilor stă la baza reducerii treptate a intoxicaţiilor, inclusiv a cancerelor hepatice, de stomac şi de colon. Toxine rezultă şi după consumul de alimente lipsite de vitamine naturale şi de săruri minerale absolut necesare.

Legumele şi fructele favorizează curele de slăbire

Pe durate de minim 7-14 zile consecutiv se pot înlocui produsele dăunătoare (cărnuri şi grăsimi animale) cu legume şi fructe în stare proaspătă.

Pot fi utilizate ca alimente de bază orez, soia, fasole, ciuperci, cartofi, nuci, alune, ceapă, zarzavaturi, care conţin necesarul zilnic de proteine, lipide, vitamine, săruri minerale şi oligoelemente, cu efecte atât nutriţionale, cât şi adjuvante în diabet, purificarea sângelui, convalescenţă, anemie, oboseală cronică şi regenerarea ţesuturilor intoxicate prin alimentaţie.

Se mai recomandă consumul de sucuri naturale şi salate din morcov, sfeclă roşie, ţelină, pătrunjel, păstârnac, gulii, ridichi de lună, varză, spanac şi salată verde, cu efecte bune pentru orice vârstă, începând cu sugari, în cazuri de anemii, avitaminoze, intoxicaţii, tulburări gastrice, hepatobiliare, stomacale şi cardiace. Salatele, servite cu ulei nerafinat şi oţet sau lămâie, precum şi legumele proaspete, tăiate mărunt sau rase, îşi păstrează conţinutul în vitamine, iar celuloza, ca fibră vegetală, uşurează digestia, fiind un bun laxativ natural şi un excelent stimulent al tranzitului intestinal.

Având o valoare energetică mai redusă decât carnea şi subprodusele animaliere, alimentaţia bogată în legume şi fructe proaspete favorizează curele de slăbire în caz de obezitate şi celulită. Mai mult decât atât, consumatorii de varză, conopidă şi tomate reduc riscul îmbolnăvirii de cancere, la stomac, plămâni şi prostată.

Consumaţi cât mai multe fructe proaspete!

Ca fructe proaspete, în perioada posturilor, în funcţie de sezonul în care ne aflăm, sunt recomandate caise, piersici, mere, pere, prune, afine, coacăze, măceşe.

Este demn de menţionat faptul că postul alimentar cu legume şi fructe proaspete era cunoscut încă din vremuri îndepărtate, fiind recomandat într-un cunoscut argument biblic: „Iată vă dau vouă toată iarba ce face sămânţă şi tot pomul ce are rod cu sămânţă în el; aceasta va fi hrana voastră“ (Geneza 1, 29-30). Cei care au respectat Scriptura au ajuns la vârste matusalemice, de sute de ani, dar nerespectarea acestor percepte a produs abateri care, prin repetare, au dus la „păcatul lăcomiei“.

De reţinut că pe toată durata postului este binevenită o cură sistematică cu vitamine (A, C, E şi complexul B), care intră în compoziţia unor enzime ce inactivează o serie de compuşi cancerigeni şi protejează organismul de efectele nocive ale radiaţiilor.

Regimul de viaţă

În timpul posturilor, de lungă sau de scurtă durată, este binevenită mişcarea în aer liber, făcută dimineaţa, pentru oxigenarea normală a creierului şi pentru instalarea unei bune dispoziţii ce va permite trecerea la o muncă plăcută, fără a exagera efortul fizic sau intelectual. La sfârşitul postului vom fi sănătoşi şi curaţi, atât fizic, cât şi sufleteşte, şi vom întâmpina cu încredere Crăciunul.

▲ Terapie prin plante medicinale

Tratamentele naturiste constituie un domeniu special în strategia apărării sănătăţii din perioadele de post. Se recomandă a se consuma, zilnic, câte 3-4 căni cu ceaiuri luate prin înghiţituri rare, din care să nu lipsească florile de arnică, coada-şoricelului, gălbenele, muşeţel, soc, trifoi roşu, frunze de salvie, anghinare, urzică, afin, frag, mentă mesteacăn, herba de busuioc, coada-calului, rostopască, sânziene galbene şi sulfină.

În consum se mai includ fructe de ienupăr, afin, măceş şi păducel, muguri de plop negru şi rădăcini de valeriană, obligeană, păpădie, tătăneasă, etc.

În cazul bolnavilor de diabet zaharat, cu exces de zahăr în sânge şi urină, precum şi la hipertensivii obezi, care necesită o purificare a sângelui de deşeuri metabolice (toxine, otrăvuri), este indicat un post alimentar de 7-8 zile, în care, pe lângă restricţia alimentară, se vor consuma numai sucuri de legume crude, sucuri de fructe proaspete şi ceaiuri medicinale din speciile menţionate mai sus.

În bolile de circulaţie periferică (hipertensiune arterială, ateroscleroză coronariană, ulcere varicoase, flebite, tromboze), în zilele de post se vor face şi câteva băi locale sau aplicaţii de cataplasme, comprese şi frecţii cu infuzii sau decocturi din plante care favorizează circulaţia normală a sângelui şi au proprietăţi antiseptice şi cicatrizante.

* Constantin I. Milică este profesor universitar la Universitatea de ŞtiinŢe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) din Iaşi. Este specializat în fitoterapie şi tratează anual sute de persoane din toate colţurile ţării, prescriind pentru orice boală preparate complexe din plante pe care cel mai adesea le ignorăm. A salvat oameni cărora nu li se mai dădeau şanse de supravieţuire, preparatele fiind realizate în laborator, după metode ştiinţifice şi după atenta analiză a fiecărei afecţiuni în parte