Creşterea copilului în greutate, după naştere

▲ Creşterea ponderală reprezintă un alt reper pentru aprecierea creşterii şi dezvoltării copilului ▲ Greutatea copilului născut la termen este de 3.000-3.500 g, fetele prezentând o diferenţă de minus 100-150 g ▲ În primele zile după naştere, are loc scăderea fiziologică în greutate, în medie cu 5-8%, după care, în condiţiile unei alimentaţii corecte şi a unei stări de sănătate bune, curba ponderală creşte, astfel încât nou-născutul să revină la greutatea de la naştere în primele două săptămâni şi să câştige, până la împlinirea vârstei de o lună de viaţă, un spor de 750 g ▲

În primul an de viaţă creşterea în greutate are un ritm rapid. Astfel, rata lunară de creştere în greutate este de: 750 g în primele patru luni, cu un spor zilnic de 25 g; 500 g între a cincea şi a opta lună, cu un spor zilnic în medie de 17-20 g; 250 g între a noua şi a 12-a lună de viaţă, cu un spor zilnic în medie de 10-15 g.

Această creştere se poate realiza numai printr-o alimentaţie corectă şi în deplină stare de sănătate a sugarului, deoarece un aport cantitativ insuficient imediat şi cel calitativ, în timp, dar şi stările patologice influenţează negativ creşterea ponderală.

În această perioadă, creşterea în greutate se face pe seama ţesutului celular subcutanat, care constituie un criteriu important de apreciere a stării de sănătate a sugarului.

Între 1 şi 2 ani, rata lunară de creştere în greutate este de 300 g. Sporul creşterii în greutate scade, apoi, paralel cu vârsta, ca la pubertate să fie o etapă de acumulare mai crescută a greutăţii. Rata anuală de creştere în greutate până la pubertate este, în medie, de 2 kg.

Creşterea în greutate este influenţată de alimentaţia în exces sau deficitară, de factorii familiari, de anorexiile de durată întâlnite la unii copii, de factorii constituţionali şi de factorii patologici. Copiii obezi se întâlnesc în familiile de mâncăcioşi, iar obezitatea întâlnită la adulţi este continuarea acesteia încă din perioada de sugar.

Aprecierea corectă a creşterii normale în greutate a copilului se face în raport cu sexul, talia şi vârsta sa. Formula clasică de calcul a greutăţii copilului după vârsta de doi ani este cea dată de Hermann: G (în kg) = 9 + 2 n, în care „n“ este egal cu vârsta în ani a copilului.

Procesul de creştere a unor perimetre

În aprecierea creşterii şi dezvoltării normale sunt folosite perimetrul cranian, toracic şi abdominal. Perimetrul cranian al nou-născutului la termen măsoară 34-35 cm. El prezintă o creştere importantă în primul an de viaţă. La vârsta de 6 luni, el ajunge la 42-43 cm, iar la un an ajunge la valoarea de 45-47 cm. După vârsta de un an, creşterea perimetrului cranian este mult mai lentă. La vârsta de doi ani măsoară 48-49 cm, iar la 3 ani în jur de 52-53 cm. Valorile perimetrului cranian la fete sunt mai mici cu 1-2 cm decât ale băieţilor.

Perimetrul toracic se măsoară, obişnuit, în dreptul petelor mamelonare, iar la nou-născut măsoară în jur de 31-33 cm. În primul an de viaţă creşte câte 1 cm pe lună, iar la sfârşitul primului an este egal cu perimetrul cranian. După această vârstă, ritmul creşterii este mai mare, depăşind circumferinţa craniană cu aproximativ atâţia cm câţi ani are copilul. La doi ani măsoară în jur de 50 de cm, iar la 4-5 ani în jur de 54-55 cm.

Perimetrul abdominal are o valoare estimativă de mică importanţă. La naştere, valorile aproximative sunt de 31-33 cm, la 6 luni în jur de 40 cm, iar la vârsta de un an de 45 cm.