Creţişoara opreşte degradarea ţesuturilor pielii

Creţişoara este o plantă perenă, cunoscută din vremuri foarte îndepărtate pentru proprietăţile sale miraculoase în vindecarea multor boli. În România planta are diverse denumiri populare, ca: umbrarul-doamnei, umbrarul-muntelui, brumărie, creţărel, palaşcă şi pleaşcă. Aceste denumiri sunt date pentru cele 12 subspecii prezente în flora noastră, toate cu virtuţi medicinale.

Plantele sunt prezente în Europa şi Asia, pe soluri bogate în humus din zonele deluroase, pe podişuri înalte până în etajul montan şi alpin. Sunt întâlnite în flora spontană din fâneţe, păşuni, livezi, crânguri, tufărişuri, margini de pădure, stâncării, coaste abrupte şi albii de torenţi montani.

Persoanele interesate le caută după caracteristicile morfologice distincte. În sol există un rizom brun, cu numeroase rădăcini subţiri. Tulpina este înaltă de 10-40 cm, lemnoasă, puternic ramificată, cu nuanţe albăstrui, păroasă la bază. Florile sunt mici, numeroase, lipsite de petale, grupate în inflorescenţe terminale, colorate în verde-gălbui. Înflorirea are loc între lunile mai-septembrie.

În scopuri medicinale se utilizează părţile aeriene ale plantelor, recoltate în timpul înfloritului (lunile iunie-august), spre orele de amiază, după uscarea picăturilor de rouă de pe frunze. Spre toamnă se recoltează numai frunzele.

Uscarea se face la umbră, în strat subţire sau prin suspendare, şi se păstrează în pungi de hârtie sau săculeţi din pânză, feriţi de umezeală.

Ansamblul acestor principii bioactive conţinute în plante asigură efectele terapeutice binecunoscute legate, îndeosebi, de afecţiunile genitale feminine. Proprietăţile terapeutice sunt foarte diverse, în corelaţie cu componenţa biochimică: astringente, antidiareice şi anticoagulante (datorită taninurilor), stomahice, antihemoroidale, diuretice, antiinflamatoare, cicatrizante, tonice, vulnerare, sedative, decongestive ale ficatului, cardiotonice şi întăritoare ale inimii, preventive ale fibroamelor la femei.

Acţiuni tămăduitoare

Practicile îndelungate, din timpuri străvechi şi până în prezent, au dus la convingerea că preparatele cu creţişoară acţionează asupra întregului organism, prin reglarea echilibrului hormonal la femei. Datorită multiplelor acţiuni vindecătoare, va fi foarte dificil să detaliem toate virtuţile curative ale preparatelor făcute din creţişoară şi de aceea vom face o succintă sistematizare a efectelor în prevenirea şi combaterea bolilor, grupate pe organe.

Efecte în boli genitale feminine:

- combaterea infecţiilor vaginale;

- prevenirea indispoziţiilor specifice menopauzei şi uşurarea simptomelor de menopauză;

- tulburări neurovegetative în perioada de climax;

- combaterea pruritului vulvar şi a inflamaţiilor perivaginale.

La femeile gravide, consumul zilnic al ceaiului de creţişoară poate să înceapă din luna a III-a de sarcină.

Efecte în boli ale aparatului digestiv:

- afecţiuni gastrice şi intestinale, enterite, diaree, spasme stomacale şi balonări;

- steatoză hepatică şi congestie hepatică;

- ocluzie intestinală;

- hemoragii interne;

- hemoroizi.

Efecte în boli ale sistemului nervos:

- insomnie, cefalee, astenie, oboseală nervoasă;

- epilepsie;

- scleroză multiplă.

Efecte în boli metabolice: diabet zaharat; obezitate şi celulită (mai eficace este specia Alchemilla montana care creşte la mari înălţimi); avitaminoze şi anemii; atrofie musculară la copii şi vârstnici.

Efecte în afecţiuni ale cavităţii bucale: stomatite, afte, gingivite, faringite, laringite; calmarea durerilor după extracţii dentare.

Efecte în boli dermatologice: răni purulente, varice, cangrene, ulceraţii, înţepături de insecte; coşuri la pubertate. Un studiu francez din anul 1996 arată că ceaiul de creţişoară inhibă degradarea ţesuturilor elastice şi conjunctive la pielea îmbătrânită, şi la tenuri ridate sau vestejite.

Alte afecţiuni: hernie inghinală (în amestec cu traista ciobanului); reumatism şi poliartroze.

Preparate pentru tratamente interne

- infuzie dintr-o lingură herba uscată la 250 ml apă clocotită, se infuzează acoperit 5 minute, se strecoară şi se beau 2-3 căni pe zi, prin înghiţituri rare, între mese, având efecte în diferite afecţiuni genitale la femei gravide, obeze, cu ciclu dereglat, la căderea uterului, în infecţii genitale, hemoragii uterine, mestre abundente, tulburări de menopauză, dureri genitale după naştere, hernie, diaree, dizenterie cronică, epistaxis, balonări, dureri de cap.

- infuzie cu amestec de creţişoară, trei fraţi pătaţi, traista ciobanului, pentru a combate atrofia musculară la copii şi scleroza multiplă (leuconevraxită);

- infuzie cu amestec de creţişoară (40 g), coada şoricelului (20 g), roiniţă (20 g), sunătoare (20 g) la 1 litru apă clocotită;

- decoct din două linguri herba uscată la 250 ml apă rece, se fierbe 2-5 minute, se infuzează acoperit 5-10 minute şi se beau 2-3 căni pe zi, între mesele principale, având efecte astringente în reducerea hemoragiilor uterine;

- tinctură (100 g herba uscată în 500 ml alcool 30%) se iau câte 30 picături în puţină apă, de 3 ori pe zi, cu efecte în tratamentul diareei şi pentru uşurarea naşterii (timp de o lună de zile înainte de termenul prevăzut);

- pulbere din frunze uscate şi măcinate fin din care se iau 4-6 linguriţe pe zi, timp de 4 zile consecutiv contra hemoragiilor interne şi uterine, a sângerărilor puternice la debutul menopauzei; atenţie la supradoză, care ar putea avea reacţii adverse.

Remedii pentru uz extern

- băi generale sau locale cu decoct concentrat de creţişoară (200 g herba uscată sau 500 g herba proaspătă se lasă peste noapte să macereze într-o găleată cu apă rece, se încălzeşte în dimineaţa următoare şi se strecoară în apa de baie, având efecte favorabile la copiii bolnăvicioşi, în vindecarea infecţiilor genitale de suprafaţă (scurgeri vaginale şi prurit) şi la spălarea rănilor purulente, a erupţiilor cutanate, ulceraţiilor zemuinde, tăieturilor şi înţepăturilor de insecte;

- comprese cu decoct sau infuzie concentrată de creţişoară (100 g herba uscată la un litru apă), aplicate de trei ori pe zi, pe ulcere varicoase, plăgi infectate, ulceraţii inflamate, obezitate, celulită, vergeturi, conjunctivite, tenuri iritate sau infectate ;

- spălături vaginale cu decoct de creţişoară eficace în infecţii genitale (leucoree) şi prurit vulvar.

- gargară cu decoct (100 g herba uscată la un litru apă, cu fierbere două minute şi infuzare 10 minute) cu efecte în dureri de gât, afte, infecţii faringiene, laringite, abcese, stomatite şi închiderea rănilor provocate de extracţii dentare;

- cataplasme cu frunze proaspete zdrobite, care se aplică pe părţile vătămate (ulcere varicoase săngerânde, plăgi, tăieturi, cicatrizarea rănilor, sângerări, înţepături de insecte şi scleroză multiplă ;

- cataplasme cu frunze proaspete fierte în lapte, contra durerilor de cap;

- masaje uşoare cu infuzie de creţişoară şi traista ciobanului, cu efecte în atrofii musculare la copii şi bătrâni şi în boli musculare grave;

- masaje uşoare cu tinctură (200 g frunze uscate într-un litru de alcool 90%, macerat 8 zile) aplicate pe zonele cu vergeturi;

- masaje de 3 ori pe zi cu unguent din creţişoară (frunze uscate), tinctură de trandafiri (18 ml), vaselină (30 g), lanolină (10 g), cu efecte sedative în prurit vaginal şi pe muşchii slăbiţi.