Cum folosim uleiurile alimentare

Uleiurile au un rol esenţial în absorbţia şi transportul vitaminelor liposolubile (A, D, E, K), la trecerea prin peretele intestinului subţire şi în protejarea membranelor contra proceselor distructive de oxidare provocate de radicalii liberi. Nu toate au aceleaşi proprietăţi terapeutice benefice. Faptul că uleiul de măsline reduce gradul de îmbolnăvire şi creşte speranţa de viaţă ar trebui să constituie un îndemn spre consumul tot mai frecvent și spre reducerea consumului în exces a uleiului de floarea-soarelui.

Cel mai recomandat este uleiul de măsline, aliment tradiţional, de 5.000 de ani, originar din insula Creta. Este foarte hrănitor (900 kcal la 100 g), bogat în carotenoizi, fitosteroli, vitamine şi antioxidanţi, ceea ce îi imprimă numeroase proprietăţi terapeutice.

Proprietăţile terapeutice ale uleiului de măsline sunt multiple: antiinflamatoare, laxative, hepatice, antianemice, antirahitice, anticolesterolice, antiglicemiante, antihelmintice şi antiinfecţioase.
Extern este mult utilizat la prepararea unor unguente şi soluţii uleioase pentru dureri musculare şi articulare, reumatism, artrite, entorse, inflamaţii, paradontoză, întărirea gingiilor, furuncule, eczeme, răni, arsuri şi în menţinerea fermităţii şi catifelării pielii.

Uleiul de măsline îşi păstrează calităţile gustative şi terapeutice timp de doi-trei ani după extragere, dacă este ţinut în frigider, ferit de căldură şi lumină.

Pentru consum este recomandat uleiul presat la rece şi nerafinat (extravirgin).

În alimentaţie este ideală combinaţia dintre uleiul de măsline, acizii graşi Omega-3 şi vitamina E.

O sursă alimentară de mare valoare proteică, cu cantităţi mari de acizi graşi Omega-3, o constituie peştele gras maritim şi oceanic (somon, macrou, hering, ton, sardine), la care se adaugă păstrăvul şi scrumbia.

Consumul de alimente bogate în Omega-3 are efecte benefice asupra sănătăţii prin revigorarea activităţii substanţelor antioxidante, cu proprietăţi antiinflamatoare, asigurând o incidenţă scăzută a bolilor şi o longevitate mai mare a vieţii, prin revigorarea enzimelor implicate în lupta împotriva radicalilor liberi, a stresului oxidativ, a cancerelor şi în dezintoxicarea organismului.
Acizii graşi Omega-3 previn apariţia bolilor cardiace.

Persoanele care consumă mai mult peşte oceanic, untură de peşte şi uleiuri bogate în acizi graşi Omega-3 se îmbolnăvesc mai puţin de cancer colorectal, prostatic şi mamar şi de boli cardiace, prin efectul de inhibare a tendinţei de coagulare a sângelui, reducând riscul atacurilor de cord.

Necesarul zilnic de Omega-3 este de 1,8 g (la bărbaţi) şi 1,1 g (la femei), plafoane asigurate în totalitate prin alimentaţie. Se recomandă consumul de nuci şi seminţe de in măcinate, în puţin lapte şi pâine neagră, pentru a asigura o funcţionare normală a sistemului imunitar.

Beneficiile uleiurilor alimentare

Acizii graşi Omega-6, respectiv acidul alfa-linoleic şi acidul arahidonic, se găsesc în uleiul seminţelor de floarea-soarelui, porumb, soia, rapiţă, şofrănel, dovleac, sâmburi de struguri, precum şi în nuci, arahide, dar şi în carnea de pui şi ouă. Se extrag prin presarea la rece a seminţelor, urmată eventual de rafinarea tehnologică. Ca exemplu, din 100 kg seminţe de floarea-soarelui se obţin 40-45 litri ulei brut. Din 14 ştiuleţi de porumb rezultă o lingură de ulei cu un aport caloric de 110 kcal.

În cantităţi moderate (circa două linguri pe zi), uleiurile sunt necesare organismului pentru asigurarea unei părţi din aportul caloric. Integrate în alimentele prelucrate, uleiurile pot furniza circa 20% din necesarul caloric al unei zile.

Uleiurile vegetale de tip Omega-6 sunt eficiente în curăţirea de toxine a ficatului, stomacului, colonului şi rinichilor; o lingură de ulei se ţine în gură timp de 15 minute şi se face gargară până devine alb, se elimină şi se face clătirea gurii cu oţet de mere diluat, acţiunea fiind repetată după mesele de prânz timp de o săptămână.

Atenționări

Consumul excesiv de acizi Omega-6 poate fi însă periculos pentru sănătate din cauza oxidării şi râncezirii rapide în urma expunerii la căldură, lumină şi, mai ales, prin încălzire la temperaturi mari până fumegă. În aceste cazuri, acizii graşi polinesaturaţi sunt transformaţi în acizi graşi saturaţi, se pierd în totalitate proteinele, vitaminele (A şi D) şi elementele minerale, rezultând în final produse dăunătoare sănătăţii.

Consumat în exces, uleiul bogat în Omega-6 grăbeşte apariţia bolilor îmbătrânirii, întrucât încetineşte activitatea enzimelor antioxidante şi influenţează negativ sistemul imunitar, diminuând capacitatea leucocitelor de a combate infecţiile bacteriene şi virotice. Legat de aceste acţiuni, se atrage atenţia asupra consumului de rântaş şi cartofi prăjiţi, care înghit supradoze de ulei supraîncins, cu formarea de acroleină şi acrilamidă, substanţe cu mare potenţial carcinogen.

Dezechilibrele mari în raportul Omega-6/Omega-3 au efecte nefavorabile asupra sănătăţii, atât fizice, cât şi mentale, mai ales la copii (Gordon Winocur-2001). Este posibilă declanşarea unor boli cronice, obezitatea, inflamaţiile interne şi apariţia tenului ridat.

O atenţionare de mare importanţă se referă la efectul nociv al consumului în exces de ulei de floarea-soarelui sau ulei de porumb.

Se pare că cel mai bine echilibrat sub aspectul acestor proporţii ar fi uleiul de in, chia şi de nuci, indicate a fi introduse în salatele de crudităţi, alături de uleiul de măsline. De menţionat că uleiul de in nu favorizează creşterea celulelor canceroase, dar trebuie păstrat obligatoriu în frigider, întrucât este uşor oxidant la temperatura camerei. (Prof. univ. dr. Constantin Milică - din lucrarea „Prevenirea bolilor cardiovasculare și stiluri de viață sănătoasă”)