Despre tratamentul naturist al sclerozei multiple

Tratamentele fitoterapeutice sunt de lungă durată şi apelează la numeroase specii de plante medicinale, administrate separat sau în amestecuri, urmărind, în primul rând, dezintoxicarea şi revigorarea organismului.

Scleroza multiplă în plăci, numită şi leuconevraxită, este o afecţiune foarte gravă a sistemului nervos central care survine, în special, la vârste tinere, între 18-30 de ani, provocând un handicap motor greu de suportat

Boala constă din apariţia unor multiple leziuni, cu distrugerea învelişului alb ce acoperă creierul, măduva spinării şi fibrele nervoase. La început, aceste leziuni sunt de mărimea unei gămălii de ac, dar, prin extindere, afectează suprafeţe în continuă creştere. Leziunile pot fi provocate pe cale mecanică, printr-un traumatism local, în urma unei infectări virotice eruptive (pojar, varicelă, scarlatină, intoxicaţii ale sângelui) sau după un regim alimentar necorespunzător care a intoxicat organismul şi l-a lipsit de elementele nutritive vitale.

Tratamentele au menirea să mărească intervalele dintre crize şi să reducă gradul de nocivitate al acestora, paralel cu o revigorare a sistemului imunitar. Pentru aceasta se vor trata toate infecţiile din organism (dentare, renale, genitale, gripe, sinuzită, amigdalită) şi se va respecta un tratament adecvat, completat cu regim alimentar şi de viaţă strict controlate. Prin aceasta, boala poate fi ţinută sub control, urmărind o ameliorare treptată.

Tratamentele fitoterapeutice sunt de lungă durată şi apelează la numeroase specii de plante medicinale, administrate separat sau în amestecuri, urmărind, în primul rând, dezintoxicarea şi revigorarea organismului.

Pentru uz intern se prepară:

- infuzie din frunze de salvie (câte două căni în două zile pe săptămână, luni şi joi);

- infuzie din herba de creţişoară (câte trei căni în două zile pe săptămână, marţi şi vineri);

- infuzie din herba de coada şoricelului (câte două căni în două zile pe săptămână, miercuri şi duminică);

- macerat timp de opt ore de vâsc alb (o linguriţă la 200 ml de apă rece, din care se bea câte o cană pe zi, sâmbăta);

- decoct din flori şi frunze de soc la 250 ml de apă fierbinte care se lasă să dea în clocot, se strecoară şi se bea câte o ceaşcă înainte de mesele de dimineaţă şi seara;

- infuzie dintr-un amestec format din: flori de păducel (patru linguri), flori de muşeţel (patru linguri), frunze de vâsc (patru linguri) şi usturoi (trei căţei) ; se iau două linguri de amestec la 250 ml de apă clocotită, se infuzează o oră, se strecoară şi se beau trei ceşti pe zi, înainte de fiecare masă;

- infuzie din amestecul format din : creţişoară (40 g), coada calului (40 g), salvie (30 g), cimbrişor (30 g), coada şoricelului (30 g), urzici (30 g), ciuboţica cucului (20 g) şi sunătoare (20 g) ; din acest amestec se ia o linguriţă la 250 ml de apă clocotită, care se infuzează două minute, se strecoară şi se beau două căni pe zi, cu adaos de bitter suedez şi cinci picături de măcrişul iepurelui (la fiecare cană) ;

- infuzie din amestecul format cu tătăneasă (30 g), trifoi roşu (30 g), salvie (20 g), sunătoare (20 g), roiniţa (20 g), isop (10g ), lavandă (10 g), rozmarin (10 g), ventrilică (10 g) ; din amestec se ia o linguriţă la 250 ml de apă clocotită, care se infuzează două minute, se strecoară şi se beau două căni pe zi cu adaos de bitter suedez (o linguriţă).

Bune efecte se constată şi la folosirea speciilor : aloe, arnică, angelică, valeriană, busuioc, cătină albă, gingko biloba, lemn dulce, măceş şi gălbenele.

În tratamente externe se folosesc:

- tincturi de tătăneasă, mentă, arnică sau traista ciobanului, sunătoare sau cimbrişor, aplicate alternativ pentru frecţionarea zonelor afectate, de două-trei ori pe zi;

- uleiuri de sunătoare, cimbrişor, gălbenele sau muşeţel, câte patru grame macerate la cald în 500 ml de ulei, folosite pentru masaje pe coloana vertebrală ; se menţine de două-trei ori pe zi;

- băi calde (nu fierbinţi) de şezut cu muguri de pin, coada calului, cimbrişor, arnică  şi urzică, câte 50 g la 5 litri de apă, făcute odată sau de două ori pe săptămână, prin rotaţie. Combinaţiile pentru băi mai pot fi făcute cu sunătoare, salvie, traista ciobanului şi coada şoricelului (câte 50 g din fiecare în cinci litri de apă).

Sunt recomandate şi băile de şezut cu paie de ovăz tocate (400 g fierte 40 de minute în 6 litri de apă). Cele mai reconfortante băi generale se prepară dintr-un amestec din cimbrişor, cetină de conifere, coada calului şi flori de câmp (800 g la baie). La fel de utile sunt şi catraplasmele calde cu terci din coada calului şi coada şoricelului, aplicate de trei ori pe zi, pe zona lombo-abdominală, compresele cu bitter suedez aplicate timp de 30 de minute zilnic pe coloana vertebrală şi pe grupele musculare spastice sau perna umplută cu pedicuţă, ţinută pe zonele dureroase.

Crudităţile, cele mai indicate în dieta bolnavului de scleroză

Alimentaţia va fi strict controlată, pentru îmbunătăţirea digestiei şi normalizarea metabolismului. Zilnic, la prânz şi seara, se recomandă un amestec din 300 ml suc de morcov, 100 ml suc de sfeclă roşie, 50 ml suc de ţelină, 20 ml suc de ridichi negre şi 20 ml suc de cartofi, pe o durată de două luni, după care se vor consuma câte două mese de crudităţi pe zi, până la vindecare. În primăvară se face o cură cu suc de orz verde şi cu tije de păpădie.

La mesele zilnice se vor consuma legume proaspete (spanac, salată, varză albă, varză roşie, morcovi, ţelină, pătrunjel rădăcini) sau peşte, ficat, carne slabă de pasăre şi vită, cartofi, orez, produse lactate, uleiuri vegetale, ouă (4 pe săptămână), pâine integrală (numai una-două felii pe zi), grâu încolţit, produse apicole (miere de albine, polen, apilarnil), drojdie de bere uscată, polivitamine (mai mult vitaminele B), nuci, migdale, stafide, fructe proaspete, sucuri şi compoturi, minimum doi litri de apă zilnic. Pentru deschiderea poftei de mâncare este indicată o salată de varză murată cu puţin chimen şi untdelemn, care se consumă ca felul întâi la mesele de prânz şi seară.

După placul pacientului se propune un amestec de: grâu germinat (200 g), fulgi de ovăz (100g), pâine graham (100 g), un ou fiert şi un litru de lapte dulce.

Se exclud din alimentaţie carnea de porc, grăsimile animale, slănina, untul, smântâna, brânza grasă, conservele, zahărul alb şi produsele zaharoase concentrate, precum şi băuturile alcoolice.

Regimul de viaţă impune anumite condiţii obligatorii ca:

- evitarea frigului şui a umezelii;

- evitarea oboselii fizice şi nervoase;

- tratarea diverselor infecţii interne;

- gimnastică medicală de recuperare, în interior şi în aer liber, cu mişcări uşoare şi masaje pe grupe musculare pentru stimularea circulaţiei sanguine;

- baie de soare;

- evitarea supărărilor şi a stărilor tensionate cu persoanele din jur;

- asigurarea suportului emoţional din partea familiei, cu asistenţa socială şi sanitară necesară, manifestând multă înţelegere, răbdare şi siguranţă.