Despre valoarea terapeutică şi nutritivă a fructelor de toamnă

În alimentaţia zilnică, fructele nu trebuie să fie considerate suplimente, servite ca desert. Compoziţia lor biochimică şi proprietăţile terapeutice foarte variate fac din fructe unele dintre cele mai importante alimente, recomandate atât pentru persoanele sănătoase, cât şi pentru cele bolnave, de la copii până la vârstnici.

Mărul, cu cele circa 10.000 de soiuri, diferenţiate prin proprietăţi nutritive, gustative şi terapeutice de mare valoare, este recomandat pentru consum zilnic, în toate anotimpurile anului, ca un medicament natural de excepţie:

- stimulează funcţionarea ficatului, este digestiv, laxativ, protector gastric şi intestinal;

- diuretic, depurativ asupra sângelui şi hipercolesterolemiant;

- tonic şi calmant la nivelul sistemului nervos şi muscular;

- antireumatismal, răcoritor, vitaminizant şi mineralizant la anemici.

Un consum constant de mere, prin cure de scurtă sau lungă durată, scade riscul multor boli, inclusiv riscurile de cancer, mai ales la colon şi prostată.

Un măr mâncat dimineaţa purifică respiraţia, fortifică gingiile şi curăţă dinţii prin îndepărtarea tartrului dentar.

Un măr consumat după mesele principale din zi are efecte digestive şi laxative şi absoarbe toxinele şi microorganismele de la nivelul intestinelor.

Un măr mâncat seara are efecte relaxante asupra sistemului nervos, fiind şi un bun somnifer.

Două mere pe zi ajută la întărirea muşchilor cardiaci, evită infarctul miocardic şi elimină excesul de apă prin diureză.

Dacă se respectă curele de consum zilnic, timp îndelungat, se vor simţi efectele benefice la nivelul diferitelor organe interne:

- combate gastrita, ulcerul gastric, steatoza hepatică, calculoza biliară, indigestiile, colitele de fermentaţie, rectocolitele şi constipaţiile cronice;

- previne şi combate asteniile fizice şi intelectuale, stările stresante, oboseala, surmenajul, nervozitatea, migrenele, insomniile şi durerile de cap;

- în bolile cardiovasculare previne hipertensiunea arterială, ateroscleroza, infarctul miocardic, congestia cerebrală şi dereglările apărute în circulaţia periferică a sângelui (arterite, tromboze, varice);

- la nivelul plămânilor combate bronşitele, tusea convulsivă, gripele şi stările febrile.

Fibrele vegetale din fruct reglează tranzitul intestinal, iar aciditatea stimulează funcţiile creierului, ficatului, rinichilor şi intestinelor.

În dietele alimentare se recomandă un consum de fructe proaspete până la 1-1,5 kg pe zi.

Pentru tratarea anumitor boli, medicina naturistă a mai folosit:

- fructele rase, amestecate cu nuci, brânză de vaci şi miere de albine, cu efecte în astenie şi litiaze (biliară şi renală);

- merele coapte, cu efecte în bolile respiratorii, constipaţie, intestine leneşe şi pentru stimularea activităţii creierului, prin adaosul de fosfor.

Fructele părului are proprietăţi terapeutice relativ apropiate de cele ale mărului. Unele soiuri sunt mai astringente, cu eficienţă în combaterea diareei, a arsurilor de stomac şi colică biliară. Sunt uşor digerabile, diuretice, depurative (datorită vitaminei P), sedative, nutritive, antioxidante (datorită vitaminei C), mineralizante şi răcoritoare.

Bune efecte s-au constatat în tratarea bolilor pulmonare, mai ales în tuberculoză, astm bronşic, calmarea tusei şi eliminarea febrei. Calmează sistemul nervos şi acţionează în stări de astenie şi surmenaj. În afecţiunile renale-genitale, perele sunt bune pentru eliminarea calculilor renali, infecţii renale (cistită, colibaciloză), de prostată şi eliminarea acidului uric.

Prunele sunt bine cunoscute pentru proprietăţile laxative, decongestive pentru ficat, dezinfectante şi diuretice. Sunt regenerante pentru sistemul nervos, fortifiante şi energizante pentru persoane anemice, debile şi în convalescenţă.

Ca acţiuni terapeutice specifice, se remarcă la nivelul aparatului digestiv prin efecte în gastrite hiperacide, ulcere gastrice şi duodenale, steatoză hepatică, hepatită cronică, ciroză hepatică, splenomegalie, constipaţii cronice şi paraziţi intestinali. În afecţiunile cardiovasculare prezintă efecte în tratarea hipertensiunii arteriale, în ateroscleroză şi în reducerea colesterolului rău - LDL - depus pe arterele cerebrale şi periferice, blocând formarea cheagurilor de sânge în vasele circulatorii. O cură cu prune s-a constatat că are efecte benefice la persoanele cu stări depresive, astenie psihică, surmenaj, stări de oboseală şi regenerarea nervilor degradaţi prin prezenţa potasiului.

În alimentaţie sunt recomandate fructele proaspete, consumate dimineaţa, pe stomacul gol, sau la începutul meselor, cu efecte laxative în combaterea constipaţiei. Introduse în regimul hiposodat, au efecte la bolnavii de gută şi nefrite.

În timpul iernii sunt foarte bune prunele uscate, cu valoare energetică ridicată, recomandate la copiii anemici, adolescenţi în creştere, sportivi şi persoane care depun eforturi fizice mari. Este suficientă o cură cu câte 10-12 fructe uscate pe zi pentru a avea efecte în:

- decongestionarea ficatului, refacerea vigorii stomacului şi a intestinelor, inclusiv stimularea poftei de mâncare;

- reducerea riscului accidentelor vasculare cerebrale, prevenirea cancerului de colon şi dezintoxicarea rinichilor.

Gutuile au proprietăţi predominant astringente, antivomitive, antidiareice, antihemoragice intern, tonice, aperitive şi fortifiante. O cură cu gutui are efecte în combaterea hemoragiilor intestinale, uterine şi pulmonare.

La nivelul aparatului digestiv, gutuile acţionează în caz de diaree, dizenterie, insuficienţă hepatică şi pacreatică, hiperaciditate gastrică, vome, enterocolite, balonări, intoxicaţii alimentare şi medicamentoase.

În bolile respiratorii, efecte foarte bune sunt constatate în tuberculoză pulmonară, catar pulmonar, bronşite, astm bronşic, angine, laringite, amigdalite.

În alimentaţie este indicată o cură de două-trei gutui pe zi, care stimulează pofta de mâncare, iar la intrarea în sezonul rece măreşte imunitatea organismului şi previne virozele respiratorii.

Un amestec de fructe (gutui, mere) cu morcov dat pe răzătoare se combină cu miere de albine şi se consumă ca mic dejun, puternic vitaminizant.