Efectele nutritive şi terapeutice ale vinului

Vinul poate fi considerat un bun prieten al omului şi un excelent medicament, dar şi un posibil duşman al sănătăţii acestuia. Este un component necesar în alimentaţie şi, în acelaşi timp, un veritabil medicament natural. Atenţie, însă! Abuzul poate duce la accidente fatale, la degradarea gravă a personalităţii în faţa semenilor şi la distrugerea treptată a sănătăţii.

Efectele terapeutice ale vinului sunt de necontestat. La persoanele slăbite, vinul stimulează pofta de mâncare; dacă se bea în timpul meselor, are efect şi de stimulare a digestiei. Vinurile albe sunt diuretice pentru un rinichi sănătos şi uşor acrişoare, cu rol în stimularea digestiei. Vinurile roşii, bogate în taninuri, sunt astringente şi au un efect uşor constipant. Ajută la absorbţia vitaminei B12, cu rol în formarea sângelui. Atât în vinul alb, cât şi în cel roşu se pregătesc multe macerate terapeutice pentru diferite maladii.

La nivelul aparatului digestiv, un vin bun favorizează digestia şi menţine starea de confort digestiv, fără dureri şi fără balonări. În plus, reduce riscul apariţiei ulcerului gastric sau duodenal prin combaterea bac-teriilor din segmentul piloric, cum este cazul bacteriei Helicobacter pylori, precum şi a altor germeni dăunători, precum Salmonella.

Cele mai clare efecte pozitive ale vinului sunt legate de afecţiunile inimii şi ale sistemului circulator. Vinul roşu ajută la menţinerea sănătăţii vaselor de sânge, cu activarea circulaţiei periferice, chiar în cazul persoanelor în vârstă de peste 70 de ani. În general, se reduce riscul afecţiunilor aterosclerotice la nivelul arterelor cerebrale şi la nivelul picioarelor. În mod semnificativ scade riscul atacurilor de cord şi al congestiei cerebrale. S-a constatat că un pahar de vin roşu, consumat după masa de prânz, prezintă un mare potenţial terapeutic de evitare a apariţiei celui de-al doilea atac de cord. Acest efect benefic se explică prin acţiunile vasodilatatoare, menţinerea permeabilităţii pereţilor arterelor şi venelor, reducerea aterosclerozei coronariene şi a colesterolului "rău" din sânge.

În schimb, vinul ridică tensiunea sanguină la hipotensivi, dar nu este indicat la hipertensivi decât îndoit cu apă.

La nivelul aparatului respirator, vinul roşu, printr-un component important numit resveratrol, ajută la reducerea inflamaţiilor şi riscurilor de boli cronice ale plămânilor, respectiv pneumonie, pleurezie, guturai şi gripă. Vinul fiert cu puţină coajă de lămâie, cu scorţişoară sau cuişoare, constituie un remediu minunat care produce sudaţie în pneumonie şi grăbeşte vindecarea în răceli, febră, oboseală generală şi unele afecţiuni epuizante.

La nivelul creierului, consumul moderat de vin de calitate ajută la prevenirea afecţiunilor degenerative, precum maladia Alzheimer, şi reduce semnificativ apariţia unui accident cerebrovascular.

Pentru bolnavii de diabet, un consum moderat de vin sec şi demi-sec ajută la asimilarea generală şi reduce cantitatea de acetonă şi zaharuri eliminate în urină, caz constatat la persoanele cu glicemie ridicată.