Factori care favorizează apariția trombozei

S-a vorbit mult în ultima perioadă despre cazuri de tromboză apărute după vaccinarea anti-COVID-19 cu serul AstraZeneca. Tromboza constă în formarea de cheaguri de sânge (trombi) care migrează în zone vitale, provocând complicații grave sau chiar decesul. Cel puțin până acum, nu există date care să confirme o legătură între acest vaccin și apariția trombozei, iar cazurile semnalate au fost extrem de puține în raport cu numărul persoanelor imunizate deja cu AstraZeneca, susţin specialiştii.

După mediatizarea unor cazuri din Germania, Norvegia și Austria, vaccinul AstraZeneca a intrat din nou în analiza Agenției Europene a Medicamentului, care a anunțat în cele din urmă că serul este sigur și eficient, iar beneficiile administrării lui sunt cu mult mai mari decât riscurile potențiale. Totodată, nu este exclusă posibilitatea ca formarea trombilor după vaccinare să fie legată de intensitatea răspunsului imun sau de existența unei predispoziții pe fondul unor afecțiuni.

Apariția cheagurilor de sânge este strâns legată de problemele de coagulare a sângelui. Coagularea împiedică sângerările abundente, care pun viața în pericol în cazul unor leziuni majore ale organelor interne, ale sistemului sanguin sau pe suprafața corpului, explică medicii. Totuși, chiar dacă această coagulare este un proces normal și esențial pentru organism, cheagurile formate pot deveni periculoase dacă ajung în interiorul unui organ vital sau se blochează în interiorul unei artere prea înguste, potrivit medicilor. Cheagul poate bloca astfel fluxul de sânge arterial, esențial pentru funcționarea organelor vitale. Așa se produc embolia pulmonară (blocarea unor cheaguri de sânge în plămâni), accidentele vasculare cerebrale ischemice (cheaguri la nivelul creierului) și infarctul (când cheagul ajunge în inimă). De asemenea, cheagurile de sânge se pot bloca în venele picioarelor (tromboză venoasă profundă).

Existența unei predispoziții pentru formarea trombilor poate fi depistată printr-o analiză a sângelui, și anume, testul de coagulare, prin care se determină timpul în care sângele se coagulează în anumite condiții standard, permițând evaluarea stării de funcționare a sistemului vascular. Testul de coagulare se recomandă în general pentru a indica riscul hemoragic înaintea oricărei intervenții chirurgicale, în cazul unor sângerări anormale, pentru monitorizarea pacienților aflați sub tratament anticoagulant sau pentru diagnosticarea unor boli de sânge, cum este hemofilia.

Sunt mulți factori care pot favoriza formarea cheagurilor de sânge, începând cu obezitatea, atrag atenţia specialiştii. În cazul persoanelor supraponderale, riscul de formare a trombilor la nivelul picioarelor este dublu față de persoanele cu greutate normală, din cauza inflamațiilor cronice și a fragilizării vaselor sanguine care apar ca efect al kilogramelor în plus. În cazul persoanelor cu obezitate, inflamațiile cronice apar, de asemenea, din cauza deficitului de oxid nitric sintetizat în organism, un compus esențial pentru sănătatea vaselor sanguine. Nivelul de oxid nitric poate să scadă și din cauza fumatului. În plus, nicotina din țigări provoacă aglomerări ale trombocitelor, un factor de risc în plus pentru îngroșarea sângelui și afectarea funcției inimii. Pot apărea probleme de coagulare și la persoanele imobilizate la pat pentru perioade lungi sau care călătoresc mult cu avionul, potrivit medicului Simona Avram, membru fondator al Societăţii Române de Hemostază şi Tromboză, care subliniază că obezitatea, vârsta și fumatul cresc și mai mult riscul în cazul celor care, din diferite motive, nu fac mișcare pentru perioade lungi de timp. Traumatismele majore și cancerul reprezintă alți factori care favorizează apariția trombozelor. Astfel de riscuri apar și în cazul administrării prelungite de medicamente anticoncep­ționale.

În contextul pandemiei de COVID-19, la acești factori de risc se adaugă și efectele devastatoare pe care noul coronavirus le are prin distrugerea celulelor endoteliale care căptușesc suprafața interioară a vaselor de sânge. COVID-19 ajunge astfel să se manifeste similar cu afecțiunile vasculare, cu complicațiile și riscurile cunoscute. (I. M.)