Ginkgo biloba, „copacul lui Dumnezeu“

În urmă cu trei secole, când primul copăcel de Ginkgo a fost plantat în pământ european pentru a decora o grădină botanică, nimeni nu bănuia că acest arbore va capta interesul numeroşilor specialişti care au confirmat, pe cale ştiinţifică, proprietăţile terapeutice cunoscute de medicina chinezească încă din vremurile îndepărtate ale Antichităţii. Produsele din Ginkgo au devenit de nelipsit în arsenalul terapeutic pentru tratarea bolilor cardiovasculare, canceroase, diabetice, ale sistemului nervos şi în energizarea şi revigorarea organismelor aflate în pragul îmbătrânirii premature.

Cine nu a rămas fascinat în faţa acestui arbore ciudat, cu o graţie deosebită a frunzelor şi a ramurilor care formează o coroană în forma unei pagode budiste. Originar din partea estică a Chinei, Ginkgo a fost declarat arbore sfânt, o adevărată minune a lumii vegetale, ca simbol al longevităţii pe pământ, întrucât poate trăi peste 1.000 de ani.

Este cunoscut ca cel mai bătrân supravieţuitor, venind până în zilele noastre încă din era mezozoică, cu vreo 350 milioane de ani în urmă, şi anume de pe vremea dinozaurilor şi a altor animale uriaşe.

Rezistenţa extraordinară a acestor arbori este legată de calitatea substanţelor care intră în compoziţia frunzelor, ceea ce a făcut ca specia să supravieţuiască la toate intemperiile vremurilor, la poluarea mediului şi la atacurile de paraziţi şi agenţi patogeni (insecte, bacterii, virusuri şi ciuperci).

Este demn de subliniat faptul că, după aruncarea bombei atomice la 6 august 1945 asupra oraşului Hiroshima din Japonia, singurul supravieţuitor a fost un arbore de Ginkgo, situat la mai puţin de 30 de metri de locul căderii bombei. În anul următor, mugurii arborelui au pornit în vegetaţie fără să sufere nici o modificare genetică.

Specia Ginkgo biloba aparţine familiei Ginkgoaceae, una dintre cele mai vechi familii de arbori din istoria florei de pe planeta noastră. Denumirea de gen, „Ginkgo“, derivă de la cuvântul japonez „yin-kuo“ care înseamnă „caisa argintie“, cu aluzie la forma şi culoarea fructului. Denumirea de specie, „biloba“, derivă de la forma de evantai a frunzelor, împărţite de o nervură în doi lobi cu formă triunghiulară.

„Arborele pagodelor“ sau „arborele vieţii“

Interesul pentru acest arbore sacru, considerat capabil să realizeze un echilibru perfect între cer şi pământ, a determinat acordarea mai multor denumiri populare. În China se numeşte „arborele pagodelor“ şi „arborele celor 40 de steme“. În Japonia este numit „arborele templier“, „caisa argintie“ şi „urechea elefantului“.

În restul ţărilor de pe glob i se spune „copacul lui Dumnezeu“, „arborele vieţii“ şi „arborele de 40 de taleri“.

În prezent, arborele Ginkgo creşte spontan în Asia de Est (China, Japonia, Coreea) şi se cultivă în multe ţări din Europa, Asia şi America, mai ales în scopuri ornamentale, ţinând seama de frumuseţea coroanei şi a frunzelor.

În Europa a ajuns în anul 1710, când a fost plantat în grădina botanică din Utrecht (Olanda), plătindu-se pentru un puiet suma de 40 de taleri de aur, de unde a derivat şi denumirea populară de „arbore de 40 de taleri“.

Caracteristicile arborelui

Arborele are înălţimea de până la 30-40 de metri, o coroană ramificată în forma acoperişului pagodelor, cu ramuri lungi până la 10 metri, ca nişte tuburi elastice.

Frunzele sunt mari, de culoare verde-intens, cu peţioluri lungi şi elastice. Spre toamnă, frunzele capătă o culoare galben-viu, de o frumuseţe care fascinează pe toţi privitorii. Într-o zi, toate frunzele cad pe pământ, uneori în decurs de numai câteva ore. Ginkgo este printre puţinii arbori dioici – un pom are flori bărbăteşti şi altul are flori femeieşti.

Fructele sunt globuloase, de mărimea unei cireşe, lucioase, cărnoase, foarte zemoase, de culoare gălbui-argintie. În centru are o sămânţă pietroasă.

În terapeutica medicală se utilizează atât fructele (în Asia), cât şi frunzele (în restul continentelor).

Proprietăţi terapeutice

Cunoscând însuşirile farmacologice, medicina tradiţională chineză a folosit organele vegetale (fructe, frunze) ale arborelui Ginkgo cu multe secole în urmă, considerate ca beneficii neegalate ale plantei minune. Unele arhive medicale chineze, care datează din anii 2800 î.e.n., atestă folosirea extractului de Ginkgo în tratarea multor probleme de sănătate, legate de vârstă, inclusiv cele de circulaţie sanguină, pierderea memoriei şi deteriorarea mentală.

Este demn de menţionat că, în ultimii ani, au fost publicate peste 150 de studii importante care privesc potenţialul curativ al frunzelor de Ginkgo.

Principalele proprietăţi terapeutice ale fructelor, semnalate de asiatici şi verificate prin cercetările europene, sunt: expectorante, tuberculostatice, antiastmatice, antibronşitice, sedative, digestive şi vermifuge. În frunze, occidentalii au semnalat efecte neurotropice, antioxidante la nivelul creierului, vasodilatatoare la nivelul arterelor, venelor şi capilarelor, antiinflamatoare, antitrombotice, antispastice, activatoare a circulaţiei sanguine, antialergice, antidepresive, antifungice şi insecticide.

Utilizări în diverse boli

Asiaticii cunoşteau de peste 5.000 de ani puterea curativă şi efectele miraculoase ale arborelui Ginkgo asupra sănătăţii omului, folosind fructele şi frunzele în multe remedii naturiste.

Ştiinţa medicală contemporană recunoaşte efectele profilactice şi curative remarcabile ale frunzelor. În zilele noastre, extractul din frunze este unul dintre medicamentele naturiste cele mai cunoscute şi utilizate în Europa. Preparatele de Ginkgo sunt folosite într-o multitudine de afecţiuni.

În circulaţia sanguină:

- previne atacul cardiac şi accidentele vasculare cerebrale şi contribuie la recuperarea după infarctul miocardic şi după congestia cerebrală;

- măreşte oxigenarea ţesuturilor cerebrale, cu efecte benefice la persoanele care suferă de un aflux sanguin redus în zona creierului;

- ginkgolidele acţionează ca inhibitori PAF (factori de agregare a plachetelor sanguine şi a leucocitelor), având rol în prevenirea trombozelor la nivel cerebral, coronarian şi la membrele inferioare;

- inhibă factorul de activare a trombocitelor, ceea ce reduce tendinţa de coagulare a sângelui, cu atenţionare la persoanele cu probleme de coagulare a sângelui şi care urmează să suporte intervenţii chirurgicale sau stomatologice, acestea urmând să întrerupă utilizarea extractelor cu 36 ore în avans;

- previne tulburările în circulaţia sanguină periferică, evitând apariţia de varice, ulcere varicoase, flebite şi tromboze precum şi tulburările de coagulare la nivelul capilarelor, calmând durerile din gambe (crampe musculare), la persoanele cu picioare şi mâini reci;

- menţine elasticitatea vaselor şi întăreşte pereţii venelor la vârste înaintate, cu efecte în evitarea ulcerelor varicoase.

Stimulează inteligenţa şi capacitatea de concentrare

- Ginkgo stimulează inteligenţa şi îmbunătăţeşte memoria şi capacitatea de concentrare, mai ales la tineri, la vârstnici şi la persoane cu boala Alzheimer sau cu alte forme de demenţă;

- persoanele mai în vârstă, care doresc să se întoarcă la studii (şcoală, facultate), găsesc în Ginkgo un sprijin în promovarea examenelor;

- tratează demenţa, boala Raynaud, ameţeli, vertij, migrene, depresii psihice, anxietate, cefalee, insomnie, astenie fizică şi psihică, stări de suprasolicitare nervoasă, ţiuit în urechi (acufene);

- protejează integritatea structurală şi funcţională a membranelor neuronale;

- vindecă sechelele accidentelor vasculare cerebrale şi ale traumatismelor craniene.

Ginkgo măreşte acuitatea vizuală

- combate oboseala cronică, epuizarea nervoasă şi sindromul de picioare grele şi dureroase;

- reface capacitatea de muncă la persoane cu potenţial fizic şi psihic redus sau cu adaptare greoaie la condiţiile de stres şi la eforturi intelectuale;

- flavonoidele au puternic efect antioxidant, neutralizează radicalii liberi de oxigen şi exercită efecte anticanceroase, regeneratoare şi fortifiante;

- contribuie la redobândirea capacităţii de erecţie la bărbaţii suferinzi de impotenţă sexuală, datorită insuficienţei circulaţiei arteriale penisene (necesită o cură de 6 luni);

- ameliorează metabolismul energetic la nivel celular, măreşte capacitatea de captare şi de transport a glucidelor la nivel neuronal, evitând instalarea diabetului zaharat;

- component în tratamentului astmului bronşic şi a congestiei pulmonare, în tratarea bolilor renale şi hepatice, a bolilor inflamatoare, în crize vertiginoase şi în tulburări de auz;

- protejează ochiul, măreşte acuitatea vizuală şi încetineşte evoluţia retinopatiei diabetice şi a degenerescenţei maculare;

Preparatele din Ginkgo biloba încetinesc procesul de îmbătrânire

- prin activarea microcirculaţiei cutanate şi descongestionarea ţesuturilor, Ginkgo biloba accelerează cicatrizarea rănilor şi reface integritatea tegumentelor în caz de edeme, varice, cuperoză (erupţie de pete roşii), hemoroizi;

- diminuează senzaţia de frig, amorţeli şi înţepături în timpul mersului;

- sporeşte tonusul general al organismului, mai ales în stările de convalescenţă prelungită şi la imunitate redusă;

- încetineşte procesul de îmbătrânire şi senilitate, cu efecte asupra longevităţii generale a vieţii.

Forme de utilizare:

- infuzie din 10 g frunze uscate la 250 ml apă clocotită; se infuzează acoperit timp de 10 minute, se strecoară şi se beau 2 căni pe zi, cu 30 minute înainte de mesele de dimineaţă şi amiază, într-o cură de minimum 3 luni;

- tinctură, în proporţie 1:4, cu alcool 400, macerată timp de 10-14 zile; se iau de 3 ori pe zi câte 30 picături (adulţi) şi 10 picături (copii între 6-14 ani), în puţină apă sau suc natural. Efectele sunt constatate în tulburări circulatorii cerebrale şi periferice (stimularea irigării cerebrale, ischemie cerebrală, pierderea memoriei, boala Alzheimer, scleroza în plăci, ameţeli, migrene, depresie psihică, reglarea circulaţiei sanguine, vasodilataţia vaselor, tromboflebite, varice, ulcere varicoase), precum şi în cancere, diabet zaharat, tulburări de auz şi de vedere, îmbătrânire prematură.

- capsule luate 3 pe zi în funcţie de vârstă (una la copii, două la tineri şi trei la adulţi), înainte de mese, mai ales pentru îmbunătăţirea fluxului sanguin cerebral. Dozele în exces pot provoca efecte secundare ca: dermatite, diaree, vome şi stări de nelinişte. Nu se consumă seara, după orele 18.00, deoarece provoacă intensificarea activităţii cerebrale, cu efecte directe asupra insomniei.

* Constantin I. Milică este profesor universitar la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) din Iaşi. Este specializat în fitoterapie şi tratează anual sute de persoane din toate colţurile ţării, prescriind pentru orice boală preparate complexe din plante pe care cel mai adesea le ignorăm. A salvat oameni cărora nu li se mai dădeau şanse de supravieţuire, preparatele fiind realizate în laborator, după metode ştiinţifice şi după atenta analiză a fiecărei afecţiuni în parte