Fructele călugărului (sau para călugărului) sunt mici, verzi şi se aseamănă cu nişte tărtăcuțe sau cu pepenele galben. Provin din Asia de Sud-Est și erau folosite încă din secolul al XIII-lea. Nu se
Inhalaţiile cu infuzie de ceapă vă scapă de sinuzită
Asperităţile vremii din zilele friguroase ale iernii afectează, cu diferite intensităţi, căile respiratorii. În aceste condiţii, una dintre bolile spre care evoluează formele simple de răceală poate fi sinuzita.
Sinuzita este inflamaţia mucoasei care căptuşeşte cavităţile oaselor feţei şi de la baza craniului. Apare frecvent pe o rinită banală a mucoasei nazale, după instalarea unei infecţii cu microbi, inspiraţi pe nas, proveniţi de la persoane deja bolnave, prin tuse, strănut, vorbire şi sărut. De asemenea, poate fi o complicaţie a gripei, a guturaiului, a rujeolei şi a scarlatinei. Boala se manifestă prin scurgeri nazale, strănuturi, febră, dureri frontale, de ochi şi sub pomeţii obrajilor, congestii nazale, astuparea nasului cu secreţii mucoase sau purulente, tumefacţia pleoapelor superioare şi stare generală proastă. După infectarea sinusurilor sunt posibile reacţii negative, mai ales la persoane cu diferite tipuri de alergii, la care organismul eliberează cantităţi sporite de histamine. Sinuzita poate fi acută sau cronicizată, purulentă sau nepurulentă. În forma acută, durerile sunt suborbitale, cu iradieri în molarii superiori (sinuzită maxilară), frontale cu iradieri în tâmple (sinuzită frontală) şi dureri la ceafă (sinuzită sferoidală). Tratamentele fitoterapeutice Se fac, în majoritate, pe cale externă prin: - inhalaţii sau băi de aburi, seara, cu flori de muşeţel, lavandă, coada-şoricelului, mentă, cimbrişor, măghiran, salvie, cetină de pin, ceapă, sare, cu efecte antiseptice, antiinflamatoare, sedative şi sudorifice; - aspiraţii nazale cu infuzii călduţe de muşeţel, mentă, salvie, soc, coada-calului, sunătoare, coada-şoicelului, rădăcini de cerenţel, seminţe măcinate de schinduf sau de in; - cataplasme locale cu terci de tătăneasă, coada-calului, cartofi cruzi, stropiţi cu alcool, rădăcini de schinduf, flori de fân sau frunze zdrobite de varză albă, ţinute peste noapte; - masaje locale cu uleiuri eterice (mentă, lavandă, pin, eucalipt), cu tinctură de propolis şi bitter suedez şi cu alifie de gălbenele şi cătină. În uz intern sunt indicate infuziile din flori de muşeţel, salvie, coada-şoricelului, trei-fraţi-pătaţi, răchitan (câte 2-3 căni pe zi), iar în cazul unui focar de infecţie sunt eficiente ceaiurile de gălbenele, creţişoară, coacăz negru şi răchitan (câte 2-3 ceaiuri pe zi), cu efecte antiseptice şi antibiotice. Apiterapia recomandă: - soluţie de propolis 5% în alcool din care se pun câte 5 picături în fiecare nară de 3 ori pe zi; - mestecarea unei bucăţi de fagure cu miere (15 minute pe zi) şi consumul zilnic a două linguriţe cu căpăceală de fagure, timp de 3 zile consecutiv. Alimentaţia trebuie să fie bogată în legume şi fructe Bolnavii de sinuzită trebuie să urmeze, cel puţin două-trei zile, repaus alimentar absolut, numai cu lichide sub formă de sucuri şi ceaiuri antiinflamatoare cu muşeţel şi cimbrişor, având rolul de a păstra umedă mucoasa nazală. În continuare se administrează o alimentaţie uşoară, bogată în legume şi fructe cu vitamina C şi săruri minerale (suc de lămâie diluat cu apă călduţă luat dimineaţa înainte de masă, suc de orz verde, spanac, varză albă, ridichi negre, caise, boabe de ienupăr, germeni de cereale, lapte şi produse lactate (iaurt, brânzeturi). Este indicat hreanul ras şi amestecat cu puţin suc de lămâie (câte o linguriţă de două ori pe zi, dimineaţa şi seara, după care nu se mai consumă nimic timp de 30 de minute). Se impun restricţii la grăsimi animale şi cărnuri, cartofi, pâine albă, dulceţuri, condimente iuţi şi oţet. Regimul de viaţă impune odihnă la pat, într-o cameră curată (fără praf), cu aer umidificat şi bine încălzită (la temperatura de circa 200C) în care nu se fumează (desigur eliminarea definitivă a fumatului de către pacient). Se interzice păstrarea în cameră a florilor puternic mirositoare şi a animalelor de casă. Pe zona sinusurilor se pun comprese cu apă caldă, cataplasme cu ceapă tăiată murunt, sare sau mălai, băi calde de şezut (2 pe săptămână) şi băi alternative (calde-reci) de picioare. Pe sinusuri se pot pune săculeţi plini cu nisip fierbinte, care vor fi schimbaţi după ce se răcesc. În cazul sinuzitelor cronice se fac inhalaţii sau se beau ape sulfuroase din staţiunile Govora, Călimăneşti, Căciulata, Herculane, Nicolina - Iaşi, Strunga, Slanic Moldova, Mangalia. Este eficient şi nămolul de Techirghiol, aplicat pe sinusuri, în 10-12 şedinţe pe durată de 10-15 minute.