Fructele călugărului (sau para călugărului) sunt mici, verzi şi se aseamănă cu nişte tărtăcuțe sau cu pepenele galben. Provin din Asia de Sud-Est și erau folosite încă din secolul al XIII-lea. Nu se
Insolaţia: măsuri de prevenire şi prim ajutor
▲ Prognoza vremii elaborată de specialiştii meteorologi anunţă pentru următoarea perioadă un nou val de caniculă, în care temperatura aerului va depăşi 35°C ▲ Această situaţie a impus un nou avertisment (al câtelea avertisment din această vară!), prin Codul galben sau portocaliu, pe mari zone naturale din ţara noastră ▲ Dacă o persoană, indiferent de vârstă, este expusă pe durată prelungită la razele fierbinţi ale soarelui, mai ales între orele 10:00-16:00, starea de sănătate se va altera progresiv, instalându-se insolaţia ▲
În contexul unor temperaturi suportabile, de 28-32°C, sau la expuneri de scurtă durată la soarele de amiază, organismul este capabil să-şi menţină temperatura optimă şi funcţiile vitale normale prin declanşarea unor mecanisme de termoreglare, îndeosebi prin intensificarea transpiraţiei. Insolaţia apare la persoane fără protecţie solară şi fără îmbrăcăminte corespunzătoare. Instalarea insolaţiei are loc şi în cazul activităţii fizice desfăşurate într-un mediu foarte cald, la munca câmpului sau în călătoriile lungi pe drumuri de ţară, când se poate produce un edem cerebral, prin acumularea de lichide la nivelul scoarţei cerebrale. Insolaţia este cea mai severă formă de funcţionare defectuoasă a sistemului de termoreglare a organismului, care duce la o intensificare a transpiraţiei, cu pierdere excesivă de lichide, încălzire rapidă a corpului la 39-40°C şi încetarea transpiraţiei. Efectele dăunătoare ale soarelui la orele amiezii sunt cauzate de acţiunea razelor ultraviolete, îndeosebi cele de tip A şi B, care străbat straturile de piele (epidermă, dermă şi hipodermă). Razele UV-A ajung până la dermă şi alterează colagenul, care asigură elasticitatea pielii, grăbind astfel procesul de îmbătrânire cutanată prematură. Razele UV-B atacă celulele epidermei şi provoacă efecte acute imediate (insolaţia) sau efecte de durată, cum ar fi creşterea în volum a aluniţelor şi unele dermatoze fotoagravante (lupus erimatos, acnee estivală, infecţii ale pielii, dermatomiozite). Nu este exclusă evoluţia afecţiunilor spre cancerul de piele (melanom), a cărui frecvenţă a crescut alarmant în ultima vreme. Trebuie subliniat că nimeni nu este imun la efectele negative ale soarelui, nici chiar atleţii cei mai antrenaţi. Un pericol major: bronzarea artificială În afara pericolului direct al arsurilor solare, statul la plajă expune corpul şi la unele micoze ale pielii, mai frecvent fiind pitiriazisul versicolor, care explodează în sezonul cald. Acesta este favorizat de căldura solară, umiditate, băi în mare sau în spaţii închise (piscine). Pentru extinderea micozei au efecte favorizante şi cremele fotoprotectoare cu textură foarte grasă. Erupţia are loc pe piept şi pe spate, sub forma unor pete rotunde, brune sau decolorate, care se descuamează treptat, cu mâncărimi. Deosebit de periculoase sunt expunerile îndelungate la instalaţiile de bronzare artificială, care emit raze ultraviolete şi pot declanşa boli grave de piele, inclusiv cancer. Iată pentru ce se poate spune că acei care optează pentru bronzare artificială vor plăti la bătrâneţe sau chiar cu pierderea vieţii. Este mult mai indicat ca acei care doresc să aibă o culoare mai închisă a pielii să folosească creme autobronzante. Simptomele insolaţiei Insolaţia se manifestă diferit de la un individ la altul, cu reacţii direct proporţionale cu durata expunerii la razele arzătoare ale soarelui. Efectele se manifestă în funcţie de categoriile de vârstă. La copii, bătrâni, persoane cu părul închis la culoare şi la persoane obeze sau bolnave cu afecţiuni cardiovasculare, diabet zaharat, hipertiroidism, hepatice, renale sau cu etilism cronic, efectele sunt mai puternice din cauza unei deshidratări rapide a corpului, în urma transpiraţiei excesive şi a vărsăturilor. Sunt mai vulnerabile şi persoanele cu boli dermatologice, care împiedică transpiraţia (psoriazis pe mare suprafaţă, eczeme, sclerodermie). Simptomele arsurilor şi a supraîncălzirii organismului apar, de obicei, într-un interval de câteva ore de expunere. Este foarte important să se recunoască semnele insolaţiei, pentru a lua măsurile necesare. Arsurile provocate pot fi destul de profunde, cu efecte care nu se reduc numai la o senzaţie neplăcută pe piele, ci pot provoca dezechilibre grave asupra întregului organism. În cazul când arsurile sunt extinse pe o suprafaţă mare a pielii, tabloul clinic al afecţiunii se manifestă, gradual, prin posibile dureri de cap şi stare de moleşeală, asociate cu faţă congestionată (roşeaţă), febră, ameţeli, frisoane, migrene, greaţă cu vome severe şi diaree. Pielea devine fierbinte, uscată şi cu pete roşii sau cu vezicule şi edeme dar, treptat, devine palidă, umedă şi rece. La o expunere necontrolată, de lungă durată, în ore de caniculă, se produce fotoîmbătrânirea pielii, prin pierderea elasticităţii cu mult înainte de vreme. Pe fondul unor dureri musculare survine o sete puternică, cu gură uscată, oboseală generală, dificultate în respiraţie, palpitaţii cu puls cardiac accelerat până la 130 bătăi pe minut (tahicardie), tensiune arterială scăzută, tulburări de vedere şi de echilibru, anxietate şi fotofobie. Când temperatura corpului creşte până la 40,5°C, concomitent cu încetarea transpiraţiei, apare o alterare gravă a stării generale, cu disfuncţii ale sistemului nervos central, manifestate prin halucinaţii, confuzii, pierderea cunoştinţei mai mult de un minut, leşin, delir şi comoţie cerebrală. Măsuri de prevenire În zilele caniculare, se va evita expunerea îndelungată la soare, între orele de maximă căldură de la amiază, respectiv în intervalul orar 11:00 -17:00, când soarele trimite cele mai nocive raze. De aceea, activitatea din exterior, care solicită eforturi fizice, atât în câmp, cât şi în construcţii, va trebui să se facă numai dimineaţa devreme şi la sfârşitul zilei. Dacă acest lucru nu este posibil, se va purta o vestimentaţie lejeră, subţire şi largă, de preferat din bumbac, pentru a permite evaporarea transpiraţiei, iar capul va fi protejat cu pălărie de culoare deschisă, care reflectă razele solare. Ochii vor fi protejaţi cu ochelari de soare, care au capacitatea de a filtra o mare parte din radiaţiile ultraviolete. Angajatorii sunt obligaţi să reducă norma de muncă fizică în afară, să accepte perioade de pauză în muncă, să instaleze ventilatoare (acolo unde este cazul) şi să asigure câte 2-3 litri de apă minerală pentru fiecare angajat. Bolnavii cardiaci nu vor depune eforturi fizice mari sub razele directe ale soarelui şi vor evita, în mod obligatoriu, toate tipurile de băuturi alcoolice. La plajă, expuneţi-vă progresiv la soare! La plajă, expunerea la soare trebuie să se facă progresiv, astfel ca pielea să aibă timpul necesar să producă melanina, acel pigment cu rol protector. Copiii sub 6 luni nu vor fi duşi la plajă, iar cei mai mărişori nu vor fi lăsaţi să se joace mai mult de 40 minute sub razele directe ale soarelui fără a avea capul acoperit. Hiperpigmentarea pielii poate fi prevenită prin aplicarea de creme cu factor ridicat de protecţie faţă de razele solare. Femeile îşi vor proteja tenul cu creme corespunzătoare, aplicate în doze optime, pentru a păstra prospeţimea pielii. Orice exagerare a machiajului poate transforma figura într-o mască hidoasă. Fiecare persoană va purta la drum sau la lucru sticla cu apă pentru a-şi asigura hidratarea necesară organismului. Cum acordăm primul ajutor? Insolaţia trebuie să fie privită cu multă seriozitate. Deşi este o afecţiune aparent banală, poate pune viaţa în pericol. Pacientul cu simptome caracteristice de insolaţie va fi trecut la umbră sau într-un spaţiu răcoros (încăpere cu aer condiţionat sau ventilator), evitând razele directe ale soarelui. Aici va fi dezbrăcat, pentru ca pielea să intre cât mai mult în contact direct cu aerul. Corpul va fi aşezat în poziţie culcată, cu capul şi picioarele uşor ridicate, deoarece pot să apară ameţeli din cauza vasodilataţiei periferice şi cutanate. Tot corpul pacientului trebuie răcorit cu apă rece, de preferat prin pulverizare sau cu ajutorul unui burete sau prosop umed, aplicate la nivelul capului, pe frunte, tâmple şi ceafă, precum şi pe piept, pentru a reduce edemul cerebral şi pentru a scădea temperatura corpului. Dacă există condiţii, pacientul va fi înfăşurat într-un cearceaf umed. În plus, zona arsă va fi ţinută sub jet de apă rece timp de 10-15 minute pentru a preveni apariţia băşicilor. Concomitent se pot aplica şi pungi de gheaţă pe abdomen, gât şi în axile, dar nu direct pe piele, ci sub o pânză groasă. Nu introduceţi pacientul insolat în cada cu apă rece! Merită subliniat că pacientul nu va fi introdus în cada cu apă rece, deoarece i se poate provoca un stop cardio-respirator prin contractarea vaselor sanguine de suprafaţă. Mâinile şi picioarele vor fi frecţionate energic cu apă fără alcool. Uneori, răcirea organismului cu apă este insuficientă pentru a asigura scăderea, în scurt timp, a temperaturii foarte ridicate a corpului. De aceea, se intervine imediat cu lichide reci, băute în primele 2-4 ore. Pacientul, conştient şi capabil să înghită, trebuie să bea 2-3 litri de apă minerală, sucuri naturale, supe de legume şi ceaiuri pentru a înlocui fluidele şi mineralele pierdute prin transpiraţie. Se consideră că s-au consumat suficiente lichide dacă pacientul urinează la fiecare 2-4 ore şi dacă urina are culoarea normală. Deşi pacientul se simte bine după câteva ore, rehidratarea completă pe cale orală se realizează abia după 36 de ore. În cazul când pacientul are încă un statut mental alterat va fi dificilă administrarea lichidelor pe cale orală şi se vor aplica alte procedee. Copiii cu insolaţie vor trebui să bea lichide chiar dacă nu solicită. În tot timpul tratamentului va exista o perioadă de odihnă, timp de 3-5 zile, cu stat în pat 1-2 zile, fără expunere la soare şi fără activităţi fizice extenuante. Pacientul va fi protejat de lumină intensă, zgomote, trepidaţii şi întrebări inutile. Tratamentele naturiste Dintre plantele medicinale cu efecte protectoare împotriva razelor solare şi de tratare a afecţiunilor cutanate pot fi menţionate ceaiul verde, gălbenele, Aloe vera, fructe de păducel, frunze şi fructe de afin, frunze de urzică, păpădie şi scoarţă de salcie din care se consumă câte 2-3 căni pe zi, cu 200-250 ml decoct. În tratamentele externe se recomandă: duşuri călduţe sau băi generale în care se adaugă bicarbonat de sodiu (o cană la cadă) sau amidon şi făină de orez (1/2 cană la cadă); baia va dura 15-20 minute, apoi se şterge pielea prin tamponare cu un prosop moale. Pielea încă umedă va fi pudrată cu mălai şi se va unge cu ulei de măsline; se aplică comprese cu apă rece sau cu gel de Aloe, ceai din rădăcini de nalbă mare, seminţe de gutui, lapte degresat sau iaurt cu care se umezeşte un prosop moale, aplicat pe arsuri timp de 20 minute. Dacă arsurile sunt pe pleoape se pun comprese reci cu muşeţel sau gălbenele; cataplasmele se prepară cu cartofi raşi, frunze de varză zdrobite, cantităţi egale de mălai şi tărâţe de grâu aplicate pe cap, torace şi pe pielea arsă de soare. Pentru calmarea usturimilor, se aplică o cataplasmă cu petale de trandafir în oţet de mere; se recomandă ungerea arsurilor cu propolis, ulei de lavandă, ulei de salvie, de măsline sau de cocos, după care se fac spălături cu infuzie de muşeţel, coada şoricelului, sunătoare sau muguri de plop. Regimul alimentar Se recomandă consumul de alimente uşoare, care se digeră bine, precum şi o cură de fructe şi legume proaspete, cu conţinut bogat în apă şi o cantitate echilibrată de săruri minerale (pepene verde, portocale, banane, cartofi, mazăre, salate). Varza, luată sub formă crudă (în aperitive şi salate), sucuri sau fiartă, este benefică datorită bogăţiei în sulf (100 mg %), arsenic, calciu, fosfor, iod şi cupru, cu efecte remineralizante şi revigorante. La persoane cu arsuri solare grave se vor evita băuturile alcoolice, cafeaua şi alte produse care conţin cofeină, întrucât grăbesc deshidratarea. De asemenea, se exclude fumatul, deoarece nicotina contractă vasele sanguine şi reduce capacitatea de adaptare la căldură.