Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Sănătate Introducerea făinoaselor şi a cărnii în alimentaţia sugarului

Introducerea făinoaselor şi a cărnii în alimentaţia sugarului

Un articol de: Doina Dumitriu - 30 Mai 2008

Un aliment important folosit în diversificarea alimentaţiei sugarului este făinosul cu lapte. După vârsta de 4-6 luni, odată cu dezvoltarea secreţiilor salivare şi intestinale, raţia calorică a sugarului trebuie îmbogăţită, prin înlocuirea unui prânz de lapte matern sau a unui alt preparat dietetic lactat cu o masă de făinos în lapte. Pentru aceasta, se alege ora 18:00 ca oră de masă, iar făinosul folosit este făina de griş. Mai pot fi folosite: făina de orez, făină din pesmet de pâine albă, biscuiţi sau pişcot. Făinosul în lapte se serveşte o singură dată, fără a depăşi cantitatea totală de 200 ml. Ulterior, va fi introdusă carnea şi oul.

Administrarea făinosului cu lapte este bine să fie făcută cu linguriţa, pentru a permite, pe de o parte, intervenţia digestivă şi de îmbibare salivară a bolului alimentar, dar şi de a deprinde masticaţia şi degultiţia.

Grişul cu lapte se pregăteşte, la început, în proporţie de 2-3% griş şi 5% zahăr, cu un timp de fierbere de 20 de minute. După prima lună de folosire, concentraţia făinosului poate să crească la 5%. Făinurile care nu au trecut prin foc se fierb 20 de minute, iar făina de biscuit, pesmet sau pişcot se fierbe doar 10 minute. Dacă se foloseşte făinosul din produse îndulcite, atunci cantitatea de zahăr folosită va fi mult mai mică. După vârsta de un an, aceste făinoase cu lapte pot fi preparate sub formă de budinci simple sau cu fructe şi, eventual, servite cu frişcă şi sirop de fructe.

Pentru sugarul alimentat cu lapte de vacă, care prezintă semne de rahitism, se impune, mai degrabă, diversificarea prin introducerea iniţială a supei şi piureului de zarzavat şi apoi, într-o altă etapă, înlocuirea unei mese cu făinosul în lapte.

Prin renunţarea treptată la alimentaţia exclusiv lactată, odată cu creşterea şi dezvoltarea lui, în alimentaţia sugarului se pot introduce noi alimente.

Sugarul va consuma carne după vârsta de 4-6 luni

Încă de timpuriu sugarul poate să digere în condiţii perfecte proteinele din carne, dacă aceasta este fragmentată şi omogenizată prin mixare. Carnea slabă conţine multe săruri minerale, este mai săracă în fier şi calciu, dar este bogată în fosfor şi săracă în vitamina A. Carnea poate fi oferită fiartă şi mixată sau tocată, amestecată în supă sau în piureul de legume, ca perişoare sau rasol, sub formă de chifteluţe cu legume sau în alte preparate şi mâncăruri. Zeama de carne este mai puţin nutritivă, sub această formă aducându-se mai mult un surplus de minerale.

Carnea de vită sau de pasăre, fiartă şi mixată, amestecată cu supa de zarzavat sau fiartă cu piureul de legume, se poate introduce progresiv în alimentaţia sugarului, de la vârsta de 4-6 luni, de 3-4 ori pe săptămână, ajungându-se la o cantitate de 25-30 g. Supa de carne de vită, pasăre sau oase, degresată de propria grăsime şi cu adaos de grăsimi vegetale, poate fi folosită în alternanţă cu supa de zarzavat, de la vârsta de 5 luni şi jumătate.

Ficatul fiert sau preparat pe grătar sau plită şi apoi pasat, ca şi creierul fiert şi pasat, în amestec cu piureul de legume, pot fi date de la 8-10 luni. Perişoarele de carne în supă sau ciorbiţă acrită cu borş sau lămâie pot fi administrate după vârsta de 8-9 luni.

Chifteluţele de carne sau zarzavat, prăjite în ulei, se pot introduce în alimentaţia copilului după vârsta de un an. Şunca de Praga este singura formă de carne conservată permisă sugarului mare şi copilului mic. Aceasta poate fi administrată după vârsta de 10 luni.

Carnea proaspătă de peşte (şalău, păstrăv, ştiucă), fiartă sau la grătar se poate administra sugarului după vârsta de 10 luni.

Carnea de porc sau de berbec nu vor fi administrate copilului decât după vârsta de 2 ani jumătate-3 ani. Trebuie evitat excesul de proteine, care poate determina unele tulburări digestive, fermentative şi enzimatice.

Oul, alimentul cel mai bogat în proteine

Oul va fi introdus în alimentaţia sugarului la vârsta de 6-7 luni. Acesta este bogat în proteine, cu cea mai mare valoare nutritivă. Oul conţine mult fier, puţin calciu şi este lipsit de glucide. În ou se găsesc vitamine liposolubile A, D, E, dar şi vitamine din grupul B. Proteinele din ou pot produce sensibilizări, de aceea sugarului i se va administra numai gălbenuşul fiert timp de 10 minute şi adăugat în supă sau piure. Sugarul va primi 2-3 gălbenuşuri pe săptămână, în alternanţă cu carnea, la masa de la ora 14:00. Iniţial, se va începe cu un sfert de gălbenuş, crescând apoi la o treime, o jumătate, trei sferturi până la un gălbenuş întreg. Albuşul de ou se recomandă în alimentaţia copilului după vârsta de un an.