Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Sănătate Măceşele reglează circulaţia sanguină a bolnavilor de artroză

Măceşele reglează circulaţia sanguină a bolnavilor de artroză

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Sănătate
Un articol de: Constantin Milică - 27 Octombrie 2013
Artrozele sunt forme de reumatism cronic degenerativ care constau dintr-o uzură progresivă la nivelul încheieturilor, cu inflamarea şi degradarea cartilajelor articulare şi a capetelor îngroşate ale oaselor.
 
Tot mai multe persoane în vârstă acuză suferinţele oaselor, cu dureri greu de suportat. Afecţiunea este mai frecventă la populaţia din jumătatea nordică a ţării, locuitori din depresiunile Carpaţilor Orientali, Meridionali şi Apuseni, precum şi de pe văile apelor reci de munte cum ar fi Bistriţa, Dornele, Moldova, Trotuşul, izvoarele Oltului şi ale Mureşului, Someşul, Vişăul, Sălăuţa şi Crişurile, unde locuitorii din mediul sătesc, mai ales femeile, folosesc apa rece a râului la toate lucrările casnice.
 
În cazul persoanelor care suferă de artroze, tratamentele naturiste se bazează pe experienţele seculare de care au beneficiat populaţiile ţărilor din zonele climatice temperate, cu regim termic şi hidric favorabil apariţiei artrozelor.
 
Pentru uz intern se recomandă a se consuma ceaiuri fierbinţi cu infuzii sau decocturi din plante medicinale cu proprietăţi antiinflamatoare şi activatoare a circulaţiei sanguine. Plantele folosite în ceaiuri pot fi separate sau în amestecuri: 
 
- frunze de salvie (cele mai eficiente), afin, mesteacăn, frasin, urzică, nuc, pelin, mentă, măghiran, rozmarin, ceapă, coacăz negru;
 
- flori de soc, arnică, lavandă, trifoi roşu, tei, muşeţel;
 
- herba de creţişoară, cimbişor, coada calului, sunătoare, păpădie, tarhon;
 
- muguri de pin şi plop negru;
 
- mătase de porumb;
 
- fructe de ienupăr şi măceş;
 
- rădăcini de tătăneasă, lemn-dulce, osul iepurelui, pătrunjel, leuştean, ţelină, angelică, ghinţură;
 
- scoarţă de salcie.
 
În uz extern, tratamentele se diversifică în funcţie de localizarea afecţiunii. La gonartroză şi în dureri de umeri, coate şi pumn se recomandă comprese calde şi cataplasme pe încheieturile dureroase, cu efecte antiinflamatoare şi de activare a circulaţiei sângelui. Cel mai frecvent este uzitată făina de muştar negru (umezită cu apă fierbinte şi pusă într-un săculeţ de pânză pe locul dureros). Efecte bune au şi frunzele zdrobite de brânca ursului, felii de ceapă, usturoi şi praz, flori de fân cosit, muşeţel şi gălbenele, paie tocate de ovăz, hrean ras (amestecat cu făină integrală), terci de cartofi, muguri de plop şi herba de pedicuţă.
 
Extractele de castan sălbatic şi cele de coada calului conţin cantităţi mari de siliciu, un oligoelement important pentru funcţionarea articulaţiilor.
 
În cazuri mai grave se fac împachetări cu foi de varză crudă sau fiartă, urmate de împachetări cu parafină sau nămol de turbă din zona Vatra Dornei şi Poiana Stampei.
Dacă s-a acumulat lichid la genunchi (hidrartroză), este indicat masajul cu alifie de răşină, gălbenele, tătăneasă, sânziene şi bitter suedez, precum şi comprese cu tinctură de castane, rodul pământului, ardei iute, foi de dafin şi flori de leandru.
 
La durerile de şolduri şi de coloană se recomandă băi călduţe (370C), generale sau de şezut, cu plante care au proprietăţi antiinflamatoare, băi cu făină de muştar negru, cetină de conifere, flori de gălbenele, lavandă şi muşeţel, frunze de mentă, mesteacăn, frasin, nuc, rozmarin, salvie, sovârv, urzică, fân uscat, fructe de ienupăr şi castan, rădăcini de tătăneasă, scoarţă de salcie sau de stejar. Se stă în baie 20 minute, cu tot corpul acoperit până la umeri. Sunt indicate şi băile cu sare de Bazna sau de Bălţăteşti, cu mişcări permanente ale mâinilor şi picioarelor în apă.

Regimul alimentar

Pentru prevenirea şi combaterea artrozelor, alimentaţia se diferenţiază pe vârste, începând din copilărie şi până la adânci bătrâneţe.
 
În copilărie este necesară o suplimentare cu nutrienţi care canţin calciu, fluor, seleniu şi vitamine (D, E, C, B). Aceste componente vor fi asigurate pe cale naturală prin alimente bogate în proteine, săruri minerale şi vitamine (lapte, ouă, carne de vită şi pasăre, zarzavaturi şi fructe). Cu siguranţă că orice dezechilibru din copilărie ar putea avea repercusiuni pentru tot restul vieţii.
 
La vârstă adultă, o mare atenţie se va acorda produselor lactate (zilnic 500 ml lapte dulce, iaurt sau brânzeturi), bogate în calciu, pentru prevenirea osteoporozei şi refacerea oaselor afectate. De asemenea, se vor consuma produse apicole, gemuri de fructe (în special din măceşe), drojdie de bere (2-3 linguri pe zi), zeamă de lămâie, ulei presat la rece, surse de vitamine naturale (D, B, C, A, K) şi surse de săruri minerale (Ca, Fe, Mg, Se, F).